Achiziţie buruienoasă de 1 milion $ la Direcţia Silvică

 

Mihai Axinte (Medium) Fostul director al Direcţiei Silvice este cercetat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi abuz în serviciu în formă calificată. Dosarul se află la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) şi vizează o tranzacţie imobliară de circa un milion de dolari derulată în perioada în care Mihai Axinte era primul pădurar al judeţului. 351 hectare cumpărate de la un neamţ titlu de proprietate 2 (Medium) În anul 2007 Direcţia Silvică Botoşani a achiziţionat de la cetăţeanul german Bellu Mathias Alexander 351 hectare teren forestier in zona comunei Dobîrceni. La acea dată s-au plătit 2,43 milioane de lei pentru pădure în condiţiile care, în respectivul an, dolarul a fost cotat între 2,2 şi 2,5 lei. Aparent afacerea a fost una în regulă. Anul acesta o echipă a Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) a efectuat un control la Botoşani şi a descoperit că achiziţia prezintă însă serioase probleme. Asta cel puţin în opinia celor care au întreprins acţiunea în judeţ. Astfel, potrivit raportului întocmit de reprezentanţii RNP, cetăţeanul german ar fi primit ilegal pădurea şi există riscul ca instituţia să piardă proprietatea deşi a plătit bani grei pe ea. Conform celor scrise negru pe alb în raport, Mihai Axinte, în calitatea de director al Direcţiei Silvice pe care o avea atunci, este acuzat de „achiziţionarea a 351 hectare teren forestier retrocedat ilegal fără ca în prealabil să facă demersurile legale pentru anularea titlului de proprietate şi să aducă la cunoştinţa RNP că achiziţia nu este posibilă  pentru că terenul este retrocedat ilegal şi poate constitui obiect de litigiu”. Cu alte cuvinte, Mihai Axinte ar fi preferat să dea în jur de un milion de dolari pentru o pădure în loc să deschidă o acţiune în instanţă şi să încerce să o obţină aproape gratuit. Şi asta fără să fi informat conducerea superioară de la Bucureşti. Aceste lucruri sînt confirmate de altfel şi în altă poziţie a raportului de control unde fostului şef i se reproşează şi „neluarea măsurilor legale de anulare a titlurilor de proprietate pentru terenuri forestiere retrocedate fără respectarea prevederilor legale”. Direcţia Silvică se împotriveşte, apoi dă milionul Ioan Grapan (Medium)Ciudat este însă şi faptul că Mihai Axinte a efectuat achiziţia la relativ puţin timp după ce neamţul devenise proprietar. Acestuia i s-a eliberat titlu de proprietate pe 30 august 2006, dată pînă la care terenul era deţinut de Direcţia Silvică, pentru ca în 2007 să-l vîndă tot Direcţiei Silvice. Culmea, toate acestea s-au întîmplat după ce instituţia condusă de Mihai Axinte s-a împotrivit retrocedării. „Cei de la Silvic fac parte din comisia locală de fond funciar. Ei s-au legat de cetăţenie”, ne-a declarat Ioan Grapan, inginer la camera agricolă Dobîrceni, care a instrumentat dosarul. Acesta a mai spus că silvicultorii s-au opus înapoierii terenului întrucît, în opinia lor, un cetăţean străin nu avea voie să primească teren forestier. La scurt timp după ce acestuia i s-a dat pădurea, iar Direcţia Silvică s-a împotrivit, aceeşi instituţie îşi schimbă total opinia şi, în loc să atace titlul în instanţă, preferă să plătească 2,43 milioane lei pe pădure.   Tranzacţia este cercetată de poliţişti Gabriel Amitrului 3 (Medium)Date fiind toate aceste lucruri, conducerea Direcţiei Silvice Botoşani, la recomandarea RNP, a înaintat o sesizare la Parchet. „Nu am făcut neapărat o plîngere. În urma celor depistate la control a trebuit să facem o sesizare”, a afirmat Gabriel Amitrului, actualul director al Direcţiei Silvice. Procurorii au redirecţionat dosarul spre IPJ. Astfel, Mihai Axinte este acum cercetat pentru fapta de abuz în serviciu în formele prevăzute de articolele 248 şi 248 – 1 din Codul Penal. „Nu vă pot spune în ce fază este dosarul întrucît persoana care îl instrumentează este plecată din oraş. Pot însă să vă confirm că există un dosar pe numele d-lui Mihai Axinte”, ne-a declarat cms.Manuela Ieremie, purtătorul de cuvînt al IPJ.     Intră în joc subprefectul Secrieru Mihai Axinte susţine că acuzaţiile care i se aduc sînt nefondate. În ciuda celor scrise foarte clar în raportul de control el spune că a avut avizul RNP pentru Paul Secrieru - Cristian Roman 2 (Medium)cumpărarea pădurii şi că, mai mult, chiar din fondurile acesteia s-ar fi dat banii. Potrivit fostului silvicultor şef, achiziţia s-a desfăşurat astfel în urma îndeplinirii a două elemente esenţiale : RNP şi-a dat avizul, iar comisia judeţeană de fond funciar i-a eliberat lui Mathias Alexander titlul de proprietate. Marea surpriză vine însă din altă parte. „Mai multe despre tranzacţie ştie noul subprefect că o firmă de-a d-lui s-a ocupat”, a afirmat Mihai Axinte. Noul subprefect este Paul Secrieru care în 2006, la ora retrocedării, era directorul cancelariei prefectului de atunci, dar şi de acum Cristian Roman. După cum bine se ştie, Roman este naşul lui Secrieru jr., iar în calitatea sa de prefect este preşedinte al comisiei judeţene de fond funciar, cea care are practic cuvîntul final de spus în cazul emiterii unui titlu de proprietate. Bellu Mathias Alexander depusese cererea de retrocedare în 2005, în calitate de moştenitor al lui Theodor Carol Hynek, care în anii `40 - `50 ar fi părăsit România după ce ar fi fost expropriat. Axinte, omul achiziţiilor dubioase Padurarii-spala-afacerile-din-silvicultura-508x406 Dosarul întocmit pe numele lui Mihai Axinte nu vizează însă doar afacerea cu pădurea. În acelaşi raport al echipei de control a RNP se arată că acesta a achiziţionat şapte maşini de teren Mitsubishi „fără o fundamentare justificată a oportunităţii acestei achiziţii”. Maşinile au fost cumpărate în decembrie 2008, cînd PNL, partidul din care ex-directorul făcea parte, trecea în opoziţie, iar pentru Mihai Axinte era clar că îşi va pierde funcţia lucru care, de altfel, s-a şi întîmplat. Tot cam în aceeaşi perioadă Direcţia Silvică a cumpărat o maşină de transport buşteni şi tot fără fundamentarea justificată a oportunităţii achiziţiei. În acest fel, potrivit directorului în funcţie Gabriel Amitrului, instituţia are rate anuale la leasing de circa 500.000 lei în condiţiile unei cifre anuale de afaceri de circa 13,5 milioane lei. Practic, aproape 5% din încasări se duc pe maşinile în cauză. Povestea achiziţiei acestor maşini a fost deja prezentată pe site, la adresa /investigatii/general/afacerea-mitsubishi/. Sergiu BĂLĂŞCĂU