Creşterea succesivă a salariilor din sectorul public în ultimul an dă naştere unor situaţii pe cât de pe paradoxale, pe atât de nedrepte. Iar unele se petrec chiar în cadrul aceleiaşi unităţi sau a celor subordonate.
Un exemplu elocvent în această privinţă îl constituie Consiliul Judeţean Botoşani şi SC Nova Apaserv SA, societate la care CJ este acţionar majoritar. După noua majorare a retribuţiilor aprobată de consilierii judeţeni chiar în februarie, şoferii instituţiei au ajuns să aibă în brut lefuri între 3.211 lei şi 4.001 de lei. Astfel, patru dintre cei şase conducători auto au devenit mai bine plătiţi decât managerii de proiect de la compania de apă şi canalizare. Aceştia din urmă au realizat în luna ianuarie un venit brut de 3.475 de lei. Şi asta în condiţiile în care lucrează pe cel mai mare proiect european din istoria judeţului, „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare-epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani”, în valoare de 127 de milioane de euro cu tot cu TVA. Responsabilitatea lor este una extraordinară, de semnăturile lor depinzând (ne)alocarea a zeci de milioane de euro.
Deşi ţin de aceeaşi instituţie, reprezentanţii acesteia susţin că nu pot interveni asupra politicii salariale de la Nova Apaserv şi că remuneraţiile la companie nu s-au mărit odată cu cele de la CJ pentru că nu este unitate bugetară. Cât despre noile retribuţii de la CJ şi implicit ale şoferilor…
„Anul acesta, începând cu ianuarie, nu am aplicat decât noul salariu minim pe economie la indicele fiecărei funcţii, nu am făcut absolut nimic în plus. Nova Apaserv este societate comercială, este în afara legii salarizării, nu are acei indici, că de aici apare toată chestiunea. Nova Apaserv este similară altei societăţi comerciale cu capital privat până la urmă”,
Liviu Toma, vicepreşedinte CJ.
Aceasta a adăugat că politica salarială este atributul directorului general, care are mandat de la consiliul de administraţie să îşi organizeze activitatea, să o facă profitabilă şi să îndeplinească nişte indicatori, fără să i se impună un anumit număr de angajaţi sau un nivel al salariilor.
De cealaltă parte, şeful de la „Apă” recunoaşte că retribuţiile lucrătorilor de la Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) au rămas în urmă, dar susţine că nu poate efectua majorări doar pentru un anumit compartiment sau serviciu atât timp cât UIP-ul face parte din organigrama societăţii. Ironia sorţii, salariile nu pot fi mărite tocmai pentru că societatea derulează proiecte europene, iar una dintre condiţiile continuării finanţării este ca majorările salariale să aibă loc doar dacă şi productivitatea muncii creşte. Ori, fiecare nouă preluare de sistem de apă şi canalizare din teritoriu aduce o scădere a productivităţii muncii. S-a ajuns astfel la situaţii aberante, în care un muncitor să fie plătit aproape la fel ca un inginer fiindcă Nova Apaserv a fost obligată să crească salariul minim pe economie şi să aplice astfel noile acte normative adoptate de Guvern, dar n-a putut să mărească lefurile şi celorlalţi angajaţi.
„Salariile sunt foarte mici din cauza faptului că în ultimul an prin creşterile acestea ale salariului minim pe economie, toate unităţile din domeniul apă şi canal, au rămas cam cu salariile cele mai mici. La noi nu ştiu de unde o să identific, că nu avem sursa financiară, că ordonanţa 26 (OG 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul este acţionar) nu îmi dă voie să măresc fondul salarii, suntem pe fonduri europene şi productivitatea muncii la orice operator din ţară este în scădere”,
Albert Tănasă, director general SC Nova Apaserv SA.
Iniţial, în perioada 2013 – 2014, lucrătorii de la UIP făceau parte din organigrama unităţii, dar erau plătiţi din fonduri europene, după care SC Nova Apaserv SA a preluat şi salarizarea lor, devenind o componentă a direcţiei tehnice.
DESCARCĂ APLICAŢIA BOTOŞĂNEANUL PENTRU MOBIL
