50 de miliarde pentru o ninsoare

 

Cind ziaristii se intereseaza de  deszapezire, unii dintre cei care se ocupa de  aceasta activitate se enerveaza brusc. Altii, cazul sefului Sectiei Drumuri Nationale  Vasile Gherasa sustin ca, pur si simplu, nu stiu ce fonduri  s-au consumat in ultima iarna cu deszapezirea. Si  chiar daca ar sti, tot nu ne-ar spune, pentru ca … nu  ar avea voie. El spune ca numai sefii de la Directia  Regionala de Drumuri si Poduri Iasi au dreptul sa  prezinte astfel de date... Numai ca acestia nu le  fac publice. La drumurile judetene se stie cit s-a cheltuit, dar cu  greu se gaseste timp pentru o scurta discutie  pe aceasta tema. Abia dupa aproape o jumatate  de saptamina de incercari esuate, am  reusit sa dialogam cu directorul Geanina Pintilii. Atitudinea celor implicati in activitatea de iarna  este de inteles. Dupa cel mai calduros sezon rece de dupa  1989, presarat cu o singura ninsoare  serioasa, s-a reusit sa se cheltuie circa 50 miliarde  lei vechi cu deszapezirea si activitatile conexe. Din nefericire, nu este o gluma. Aproape un milion  si jumatate de euro au fost cheltuiti de la buget  intr-o iarna ... care numai iarna nu a fost. sediul Construct Com Platiti degeaba prin lege Cum este posibil asa ceva? In primul rind din  cauza legislatiei. Indiferent daca reusesc sau nu sa  deszapezeasca drumurile nationale si judetene,  firmele care contracteaza activitatea de iarna iau  bani si atunci cind nu actioneaza. Pentru  nivelul intii de viabilitate, adica la caile rutiere cele  mai circulate, se pot deconta 16 sau chiar 24  de ore din 24, pentru cele din nivelul al doilea 16  din 24, iar pentru cele din nivelul al treilea opt ore  din 24. Aceasta nu inseamna ca utilajele  actioneaza in tot acest timp. Ele pot astepta in  baze o eventuala interventie pina la care li  se achita un asa numit "tarif de asteptare  tehnologica", seful bazei fiind cel care hotaraste  ca un utilaj sa stea in aceasta stare. Directorul Urban Serv, societate care se ocupa  de deszapezirea municipiului, este chiar  contrariat de faptul ca unitatii pe care o conduce  nu i se deconteaza bani cu "asteptarea", in timp  ce administratorii drumurilor nationale si  judetene iau bani si pentru asta. "Nu se plateste la Botosani si nici in alte orase din tara statul in asteptare, fata de cei  de la drumurile nationale sau judetene  care printr-un ordin al ministrului primesc o  suma de bani, 10-20%, nu stiu exact cit, pentru  stat in asteptare", a declarat Gheorghe Pricopi, director general S.C. Urban Serv S.A. Ninge, nu ninge, teoretic se deszapezeste Si totusi unde ajung toti acesti bani? Cei mai multi, circa 30 miliarde lei vechi, s-au  cheltuit si in aceasta iarna cu deszapezirea  arterelor nationale din Botosani. Patru societati  din afara judetului, COSADEL din Radauti,  ALDP din Iasi, PACO din Onesti si UMB, controlata  de regele asfaltului Dorinel Umbrarescu, au  efectuat deszapezirea? Care deszapezire. Asta  nu intrebam si noi ... Singura firma din  Botosani care a reusit sa patrunda in aceasta  companie selecta este ... Transporturi Auto,  societatea unde actionar principal este presedintele Consiliului Judetean, Constantin  Contac. La drumurile judetene cheltuielile cu activitatea  de iarna bat spre jumatate de milion de  euro. "Oamenii cind se trezesc dimineata gasesc  drumurile deja curatate", este una din explicatiile  date de directorul DJDP Gianina Pintilii pentru  cheltuielile generate de sezonul rece in conditiile  lipsei aproape totale a zapezii. Ea mai spune ca,  desi nu prea a nins, nisip si sare tot s-a imprastiat. Invariabil, ca si inainte de adoptarea legii  incompatibilitatii, grosul banilor pentru  deszapezire, ajung tot la Transporturi Auto, firma  controlata de Constantin Contac.Si asta in ciuda aparitiei mai multor legi restrictive  si a organizarii unei noi licitatii. De la Contzy pentru colegul de seral pla Cum e posibil? Simplu, se organizeaza o licitatie in care criteriul de  baza este pretul cel mai scazut, se prezinta firma  Construct Com, controlata de Ioan  Andrici, fost coleg la seral cu Constantin  Contac, care cistiga desi nu are decit doua masini  grele. Apoi, pentru ca nu are cu ce sa  deszapezeasca, inchiriaza utilajele de la  Transporturi Auto. Ioan Andrici este convins ca a cistigat pe merit: "Asa a fost caietul de sarcini, s-a  licitat, pina acuma se facea obiectiuni ca s-o  licitat pe patru sau pe cinci ani, acuma o fost  licitatie, o venit vreo 3 sau 4 firme". Inainte de a dobindi contractul de  deszapezire, Construct Com avea o o cifra  anuala de afaceri de 1-2 miliarde lei vechi, dupa ...  ea a ajuns de ordinul zecilor de miliarde. Cu toate acestea, ea nu are decit 15 angajati si  fiinteaza intr-o casa din mahala. Seful Construct Com este convins ca afacerea este  un cit se poate de in regula si ca ancheta  DNA, care a fost de altfel prezentata pe larg si in media locala, este rezultatul unor conflicte politice. Iata ce sustine patronul firmei Construct Com, Ioan Andrici: "Daca nu le convine cuiva ca am  inchiriat utilaje de la dl.Contac sau  Transporturi Auto, eu le inchiriez si de la  prefect, si de la cei care trimit presa, daca au utilaje.... - Reporter- Are dl.prefect utilaje? - Pai daca are le inchiriez de la dinsul  sau de la astialalti, de la Tibuleac sau cum ii mai  cheama". Ba mai mult, patronul de la Construct Com, care  recunoaste ca ii ramin maxim 15% din banii  pentru activitatea de iarna, deoarece restul se  duc la stat si la Transporturi Auto, este  suparat de aparitia legii incompatibilitatii. Este  vorba de actul normativ care nu-i mai da dreptul  societatii controlate de presedintele CJ sa  incheie contract direct cu Directia Judeteana de  Drumuri si Poduri pentru activitatea de iarna. Nici directorului DJDP Gianina Pintilii nu i se  pare ceva neobisnuit ca drumurile judetene sa fie  deszapezite de o societate cu mai putini  angajati decit vagoanele unui marfar si care, pe  deasupra, nici utilaje nu prea are. Urban Serv asteapta ninsoarea La municipiu s-au cheltuit mai putini bani, circa  doua miliarde de lei vechi, lucru care, culmea,  poate provoca si nemultumiri. Gheorghe Pricopi, director Urban  Serv: "Inca nu mi-am acoperit costurile. Cu  tot cu cheltuiala din vara si cu tot ce am  cheltuit in iarna la iesire. Inca nu mi-am  acoperit costurile. Ar trebui sa mai ies o data. Adica sa mai ninga o data ca sa imi acopar  costurile. In aceasta iarna, la deszapezire am  avut o pierdere, care la ora aceasta insumeaza  cam 300 de milioane pierdere pina acum" Seful Urban Serv sustine ca a iesit in pierdere si  pentru ca Primaria refuza sa ii deconteze statul in  asteptare. El recunoaste insa ca: "Eu am luat o situatie de lucrari mare  in februarie, dar eu in februarie mai mult am  maturat. In afara de 3-4 zile cind a nins si a fost  inghetat, restul am maturat". Investigatie efectuata in martie 2007