Unii au suferit de pe urma inundaţiilor, alţii au cîştigat bani buni din asta. S-a întîmplat la Botoşani, unde calamităţile naturale de anul trecut au reprezentat pentru cîteva firme un minunat prilej de a-şi rotunji substanţial veniturile. Asta cu largul sprijin al autorităţilor judeţene, care le-au dat lucrări fără licitaţie şi nu prea au ţinut cont de faptul că experienţa societăţilor în cauză în lucrări asemănătoare este una insignifiantă în raport cu unităţile botoşănene specializate în investiţii rutiere. Licitaţie driblată prin lege Pe lîngă locuinţe şi culturi, inundaţiile din vara anului 2008 au avariat serios şi cîteva căi rutiere din partea nordică a judeţului Botoşani. La începutul lunii septembrie a anului trecut Guvernul a alocat din fondul de intervenţie circa 7 milioane de lei (70 de miliarde de lei vechi) pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale provocate de inundaţii. Mai concret, sumele au fost repartizate judeţului pentru refacerea unor obiective publice, fiind vorba în general de drumuri. Hotărîrea de Guvern prin care s-au dat banii, HG 1031/2008 face trimitere expresă la o prevedere dintr-un act alt normativ, OUG 34/2006, prin care autorităţilor contractante li se dă dreptul să încredinţeze direct lucrările, fără să organizeze licitaţie. Şi asta pe motiv că ar fi vorba de o situaţie specială, deci de lucrări urgente care nu pot aştepta derularea unor licitaţii. Acesta a fost punctul de plecare al tărăşeniei. Grabă la împărţit banii Mai întîi, pe 9 septembrie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) hotărăşte să împartă sumele pe anumite obiective. În unanimitate de voturi CJSU decide să aloce fonduri pentru refacerea unor drumuri comunale şi săteşti sau realizarea lor pe alte amplasamente, cu sumele aferente. La mai puţin de două săptămîni după hotărîre, Consiliul Judeţean începe deja să încheie contractele de execuţie a lucrărilor. De aici încep marile surprize. Prin procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare la lucrări ajung să contracteze executarea societăţi care nu au mai efectuat niciodată lucrări de amploare la drumuri, nici pentru cele judeţene şi nici pentru cele din municipiul Botoşani. De la centrale la drumuri ... Astfel, Europa Group SRL, societate recunoscută pentru comercializarea produselor de utilitate casnică (centrale termice, instalaţii sanitare), cu magazin de profil în municipiul Botoşani, reuşeşte să contracteze refacerea unui pod în satul Bîznoasa din comuna Lunca. Suma? 624.800 de lei, fără TVA. Şi asta în condiţiile în care inclusiv datele de la Oficiul Registrului Comerţului arată că firma are ca principal obiect de activitate „comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate”. ... Si de la termopane tot la drumuri O sumă aproape identică a ajuns în conturile A.M. Cos Company SRL. 624.906 lei fără TVA a primit societatea, tot pentru refacerea unui pod, de această dată în comuna Vorona. A.M. Cos Company SRL pare să aibă tot atîtea legături cu lucrările la drumuri cît şi Europa Group SRL. Firma are ca obiect principal de activitate înregistrat la Registrul Comerţului „fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii”. Firma este recunoscută în Botoşani ca producătoare de ferestre termopan, lucru demonstrat de altfel şi de magazinul deschis pe principala arteră din municipiul Botoşani. Că legătura cu lucrările la drumuri poate fi una conjuncturală o demonstrează şi faptul că alte două afaceri derulate de firmă sînt constituite de o secţie de producere îngheţată şi de un bar cu terasă. Un SRL din Darabani ia grosul lucrărilor Felia cea mai mare din tort a ajuns însă la societatea Transghe SRL din Darabani. Aceasteia i-au revenit cinci lucrări: refacerea unor drumuri pe noul amplasament în comuna Rădăuţi Prut, reparare staţie pompe din aceeaşi localitate, refacerea unui drum din comuna Hudeşti, reabilitarea unor drumuri din comuna Păltiniş şi reabilitarea unui drum judeţean. În total este vorba de lucrări de 4,3 milioane lei, fără TVA, adică peste un milion de euro. Marea parte a lucrărilor şi deci a sumei au fost contractate într-o singură zi, 18 septembrie 2008. „Transporturi rutiere de mărfuri” este obiectul principal de activitate al societăţii. Că dobîndirea acestor lucrări a reprezentat o bună afacere pentru măcar două dintre firmele în cauză o demonstrează cîteva date financiare. Astfel, în anul 2007 Transghe a avut o cifră de afaceri de 9,7 milioane de lei, ceea ce înseamnă că amintitele contracte încheiate cu CJ se ridică la aproape jumătate din totalul veniturilor pe care firma le avusese cu un an înainte. De asemenea, banii încasaţi de la CJ de către A.M. Cos Company reprezintă circa o cincime din cifra de afaceri a firmei pe 2007. Şefimea judeţului dă din umeri După ce au dat circa două milioane de dolari la acest firme, cei responsabili de repartizarea lor dau din colţ în colţ şi aruncă decizia unii pe ceilalţi. „Nu mai ştiu cum s-au stabilit constructorii. Noi, în comitet, atît am hotărît, că e o situaţie de urgenţă şi trebuie împărţite sumele cît mai repede, mai departe nu mai îmi amintesc. Oricum, atribuirea lucrărilor, clar, s-a făcut prin Consiliul Judeţean”, a declarat David Şalgău pe atunci subprefect şi membru al CJSU. Preşedintele CJ, care nu a semnat hotărîrea CJSU întrucît era în concediu la acea dată, este lapidar în explicaţii. „Procedura este una specifică situaţiilor de urgenţă şi textul de lege aplicat este cel al hotărîrii de Guvern prin care s-au acordat banii. Eu nu cunosc obiectul de activitate al Europa Group. Despre A.M. Cos Company ştiu că face şi drumuri”, a afirmat Mihai Ţâbuleac, preşedintele CJ. El nu a putut însă explica cum au ajuns acest firme, fără experienţă deosebită în domeniu, să efectueze astfel de lucrări, în condiţiile în care, mai ales atunci cînd este vorba de situaţii de urgenţă, ar trebui să se apeleze la societăţi de renume judeţean sau la altele, care măcar să mai fi executat lucrări importante la drumurile judeţene. La rîndul lor, reprezentanţii Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care asigură secretariatul CJSU, susţin că nu au avut nici o legătură cu contractarea lucrărilor. „Potrivit legii noi identificăm şi facem o evaluare a pagubelor produse de calamităţi. Mai departe însă nu noi sîntem cei care hotărîm cine efectuează lucrările”, a declarat lt.col.Mihai Mateiuc Flămînzeanu, adjunct al inspectorului şef al IJSU. În schimb, preşedintele CJ a mai arătat că este mulţumit de calitatea lucrărilor. Sergiu BĂLĂŞCĂU Cum s-au împărţit banii : 1.Refacere drumuri comunale şi săteşti pe noul amplasament în Rădăuţi Prut - contract 11.338 din 18.09.2008 - executant SC TRANSGHE SRL Darabani - 1.117.150 lei 2.Reparaţie staţie pompe Rediu, comuna Rădăuţi Prut - contract 11.568 din 23.09.2008 - executant SC TRANSGHE SRL Darabani - 54.600 lei 3.Refacerea drumurilor comunale şi săteşti, realizarea de drumuri comunale şi săteşti pe noul amplasament, localitatea Baranca, comuna Hudeşti - contract 11.339 din 18.09.2008 - executant SC TRANSGHE SRL Darabani - 547.000 lei 4.Reabilitare drumuri comunale şi săteşti comuna Păltiniş - contract 11.340 din 18.09.2008 - executant SC TRANSGHE SRL Darabani - 312.610 lei 5.Refacere pod peste pîrîul Cacaina-Mitrofan Tică, localitatea Bîznoasa, comuna Lunca - contract 11.453 din 19.09.2008 - executant SC EUROPA GROUP SRL Botoşani - 624.800 lei 6.Refacere pod pe drum sătesc „La Ciobanu”, comuna Vorona - contract 11.388 din 19.09.2008 - executant SC A.M. COS COMPANY SRL Dorohoi - 624.906 lei 7.Reabilitare DJ 291 D Suharău – Oroftiana, km 26+800 – 33+100 şi Baranca – Bajura, km 39+000 – 46+220 - contract 11.341 din 18.09.2008 - executant SC TRANSGHE SRL Darabani - 2.343.420 lei * Sumele sînt fără TVA Investigaţie realizată în august 2009