Vârful de audiență al festivalului a fost seara de vineri, când 2000 de persoane au participat la concertul Subcarpați din Poiana Teioasa. În aceeași seară au urcat pe scena Baba Dochia, Parov Stelar și ucrainenii de la Haydamaky.

Cu casa plină s-au desfășurat și dezbaterile festivalului, la fel și concertele speciale, întâlnirile cu cititorii, spectacolele de teatru și tururile gastronomice ale Nordului.

Muzică, artă și călătorii

Zilele Nordului au găzduit joi concertul pianistului Bogdan Vaida, care a umplut Casa de cultură înainte de deschiderea oficială a festivalului, când Om la lună, Adam’s Nest și Pixar Stelar au concertat la Amfiteatrul Prima Școală. Vineri au cântat în Poiană Subcarpați, Haydamaky, Baba Dochia și Pixar Stelar, iar vineri britanicii de la The Turbans, Paulina și The Kryptonite Sparks. Duminică, într-o nouă zi dedicată comunității locale, pe scena ZN au urcat ansamblul local Stejărelul și Tomis Junior.

Festivalul a mai propus întâlniri ale scriitorilor Viorel Ilișoi și Vasile Ernu cu cititorii, spectacole de teatru susținute de trupele Atelierul de teatru și Orfeus și proiecțiile filmelor Ultima noapte, Aftersun, Close și Oameni de treabă. Proiecția acestuia din urmă a avut loc în prezența producătoarei Anamaria Antoci, care la finalul filmului a dialogat cu publicul pe parcursul unei sesiuni nocturne de întrebări și răspunsuri.

Tururile Nordului i-au dus în acest an pe turiști de-a lungul Prutului și pe dealurile Derscăi. Turul „Pe ape” a oprit mai întâi la Casa Sfântului Ioan Hozevitul, pe malul râului, apoi la Bâtca Doamnei, cel mai nordic punct geografic al României, în Horodiștea. A urmat o plimbare prin Delta Prutului, una dintre cele mai noi din România, și un picnic între iazurile Bălășescu din Darabani. „Drumul plăcintelor” i-a dus pe curioși în împrejurimile Derscăi, așezare veche pe de vremea dacilor, care întemeiaseră acolo saturi lacustre, și la Hilișeu, la singura biserică din Europa care e și ortodoxă, și catolică.

350 de sportivi au luat startul probelor de MTB și Trail ale Maratonului Nordului desfășurate la Dersca și la Teioasa, iar 6 echipe din România, Moldova și Ucraina au participat la a doua ediție a Campionatului Mondial de Borș Moldovenesc. Alte evenimente speciale din cadrul festivalului au fost claca pentru reconstrucția fundației primei școli sătești de stat din Moldova, consultările publice cu tinerii, mediul de afaceri, cetățenii și turiștii cu scopul stabilirii unei strategii de dezvoltare a orașului Darabani și conferința Cord a foștilor voluntari Nord.

Idei pentru #viitoruri

Întâlnirile Nordului, conferința de idei a festivalului, s-a desfășurat în acest an în patru episoade. Primul a avut loc joi, în deschiderea festivalului: Florentina Toniță a fost apoi invitata dialogului Cronicile Nordului, despre evoluția socio-culturală a regiunii în ultimul deceniu, pornind de la cea mai recentă carte a sa, „Portrete memorabile”. Vineri invitații Întâlnirilor au fost scriitorul Viorel Ilișoi, activista Alexandrina Dinga, artistul și managerul cultural Vladimir Us de la Chișinău și pe Doru Pușcașu, solistul trupei Om la lună. Sâmbătă au participat la dezbatere Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, Diana Stafie, specialist în foresight, Luca Ciubotaru de la Rădăuțiul Civic și scriitorul Vasile Ernu. Iar duminică dezbaterea i-a avut ca protagoniști pe tinerii care au lucrat pe timpul festivalului la cele trei #viitoruri dezvoltate în cadrul atelierului dedicat.

Acesta a fost coordonat de Diana Stafie și a avut ca scop identificarea de scenarii de viitor pentru comunitățile mici din România. La atelier au participat tineri din Darabani, Sânnicolau Mare, Vaslui, Roman și din alte orașe. Aceștia au identificat trei scenarii preferate pentru dezvoltarea acestui tip de comunități: unul centrat pe tineri, unul centrat pe natură și mediu și un al treilea centrat pe creșterea conectivității. Alte șase ateliere au avut în cadrul festivalului: scriere de versuri cu Doru Pușcașu de la Om la lună, min-maxing life cu Sebastian Mahu, well-being pentru tineri cu Teodora Popescu și Raluca Bejenariu de la În dialog, instrumente civice cu Luca Ciubotaru de la Rădăuțiul Civic, fericire la muncă cu Doru Șupeală de la Hacking Work și producție de film cu Anamaria Antoci de la Tangaj Productions.

Ediția a XI-a, în 2024

Zilele Nordului 2023 a fost co-finanțat prin PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată și are ca parteneri principali Banca Transilvania, Grupul Iulius, Sagrod, Cadasplan și Radio Guerrilla, alături de Primăriile și Consiliile Locale din Darabani și Dersca.

Următoarea ediție a Zilelor Nordului va avea loc în 1-4 august 2024 în formatul deja consacrat, însă cu multe apariții și evenimente surprinzătoare. Biletele la preț special (65 de lei pentru primii 500 de cumpărători) s-au pus deja în vânzare pe www.zilelenordului.ro.

Zilele Nordului este un festival cultural înființat la Darabani, cel mai nordic oraș al României, în anul 2014. În primul deceniu de la înființare, festivalul a lucrat cu peste 1.000 de tineri voluntari din regiune în 20 de comunități din Nord, organizând 400 de evenimente culturale, atrăgând turiști din toată țara, înființând Muzeul Nordului și contribuind la protejarea unor obiective culturale precum Școala de Artă Românească de la Cernăuți, Casa Enescu de la Mihăileni, Școala veche și Poiana Stejarilor de la Darabani. De asemenea, festivalul s-a implicat activ în crizele recente, venind în sprijinul spitalelor din regiune în timpul pandemiei și în al centrelor de tranzit pentru refugiați la începutul războiului din Ucraina.

Detaliile finanțării PNRR. Numele proiectului: Zilele Nordului 10. Beneficiar: Asociația Nord. Valoarea totală a proiectului: 221.805 lei. Perioada proiectului: 31.03.2023-28.02.2024. Codul proiectului: 158.