Xiang, Zheng, Cheng și Sheng... Chinezii cuceresc comerțul la Botoșani: au pus mâna pe câteva dintre cele mai bune spații, iar profitul le-a explodat în pandemie

În alte vremuri văzuți doar pe la televizor ori la filmele de la cinematograf, chinezii încep să devină o prezență constantă în viața orașului. Nu sunt mulți, însă cei puțin ajunși pe aici au reușit să intre cu afaceri în câteva dintre cele mai importante spații din oraș.

 

”China Panda Shop” în loc de Altex


Fostul magazin Botoșani, cumpărat în urmă cu mai bine de un deceniu de ”Elvila”, companie controlată de Viorel Cataramă, om de afaceri cu o prezență obișnuită în topul celor mai bogați români, a găzduit ani buni la parter și demisol Altexul. Până anul trecut, când în locul televizoarelor, gadgeturilor, mașinilor de spălat și frigiderelor au apărut candele, lumânări, oale, tigăi, castroane, caserole, geci, pantaloni. Și aceasta pentru că Altex a părăsit spațiul, care a fost preluat de ”China Panda Shop”. Așa că nu trebuie să fie o surpriză faptul că la parterul celui mai mare magazin botoșănean din perioada comunistă se vând... chinezării, de la vopsea de păr, prosoape, pungi și căni la fețe de pat, rame pentru tablouri, jucării și baloane. Demisolul este cumva dedicat ”fashion-ului”, de aici se pot cumpăra haine și încălțăminte, dar și covoare și... aparate de ras.

 

Comerț la Botoșani dintr-o cameră de la București


Și da, denumirea firmei care operează magazinul numai la chinezi nu te duce cu gândul. Dimpotrivă, poți crede că oamenii chiar se ocupă cu moda și altele asemenea. SC Kotys Fashion Style SRL este o firmă înființată în 2014 care are de fapt sediul într-o cameră de la etajul 8 al unui bloc din șoseaua Fundeni a capitalei, undeva prin sectorul 2. Iar aici a ajuns în 2018, după ce inițial a activat în alt județ. Compania are un capital social de doar 1.000 de lei și este controlată de patru chinezi, asociatul care deține pachetul majoritar de părți sociale fiind Guo Zheng, un chinez de 35 de ani.


Oficial, firma se ocupă în principal de ”comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei”, însă după cum se poate constata în magazin, gama de produse este una mult, mult mai largă.

 

De la ”Dragonul Roșu” la Elvila


Magazinul din Botoșani pare să fie o extensie a afacerii pe care SC Kotys Fashion Style SRL o gestionează în celebrele complexuri ”Dragonul Roșu” din București și Dobroești – Ilfov, acolo unde are închiriate mai multe spații.


Business-ul din care face parte și magazinul de la Botoșani este unul cât de poate de profitabil. La o cifră de afaceri netă de 851.814 lei compania chinezilor a înregistrat în 2021 un profit de 226.423 de lei, adică aproape un sfert din volumul total al business-ului.


Dincolo de profitul pe care cu siguranță și l-ar dori mulți dintre antreprenorii români, ceea ce frapează este numărul de angajați: 1. Da, deci oficial un singur chinez reușește în același timp să fie și în București și în Ilfov și în Botoșani, să vândă, să aducă marfă, să aranjeze rafturile și să facă tot ceea ce presupune activitatea unor astfel de magazine.

 

china panda shop

 

”Moda” de la ”Junior” pe traseul Fujian – Horia – Botoșani


Vă spune ceva comuna Horia din județul Neamț? Ei bine, din această oază românească a fashion-ului vine SC Moda Lyne SRL, o firmă constituită tocmai în 2012. Ce treabă are cu Botoșaniul? Are! Pentru că în zona ultracentrală, la doar câteva zeci de metri de Palatul Administrativ, în Complexul Junior mai exact, s-a deschis de ceva vreme ”Magazin chinezesc”, fiindcă așa scrie pe vreo patru firme generoase agățate pe imobil. Administrator și unic asociat este Cheng Mingsheng, un chinez de 44 de ani din Fujian, o provincie de pe coasta de sud-est a Chinei cu 41 de milioane de locuitori, dublu și ceva față de întreaga populație a României. ”Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare” este principalul obiect de activitate al agentului economic, care are însă și alte peste 300 de activități secundare, de la ”cultivarea orezului”, ”fabricarea biscuiților și pișcoturilor” și ”fabricarea berii” la ”fabricarea varului și ipsosului”, ”comerț cu autoturisme și autovehicule ușoare” și ”transport cu taxiuri”.


La Botoșani vinde tot felul de produse: sutiene, haine de iarnă, cadouri, mănuși, mingi, valize, linguri, cuțite, jucării, ceasuri, încălțăminte, tigăi, linguri, pahare, adezivi.


Și în acest caz vorbim despre o afacere cu plus frumos. 258.680 de lei a fost profitul în 2021 la o cifră de afaceri de 1.861.908 lei. Doar că la SC Moda Lyne SRL mai și muncesc vreo 20 de oameni, nu doar 1, ca la firma din fostul magazin Botoșani.

 

magazin chinezesc junior

 

Asia de la bazar


Zhejiang este o provincie de coastă din China cu peste 41 de milioane de locuitori, supranumită și ”coloana vertebrală a Chinei” întrucât este o forță majoră în economia țării din Asia. Este locul de naștere al miliardarului Jack Ma, fondatorul Alibaba, concurentul chinez al Amazon și totodată localitatea natală a lui Ye Zhou și Ye Sheng. Cine sunt domnii Ye? Acționarii și administratorii de la SC Jun Ling Internațional SRL, o firmă înființată în 2016 în sectorul 5 din București care se ocupă cu ”comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei”. Pe modelul firmei mai sus menționate, are peste 400 de activități secundare, inclusiv ”repararea ceasurilor și bijuteriilor”, ”coafură și alte activități de înfrumusețare” și ”comerț cu ridicata al animalelor vii”.


În apropierea uneia dintre cele mai mari intersecții din Botoșani, chiar lângă bazar, compania menționată și-a deschis de vreo cinci ani ”Asia Shopping City”. Un complex comercial cu parter și două etaje. Parterul oferă un amalgam de produse, de la cele destinate animalelor de companie la pahare, căni, ceasuri, pixuri, cârje, baloane, curele, boxe, candele, etajele 1 și 2 fiind dedicate cu precădere hainelor pentru femei, respectiv bărbați. Și în pandemia pornită din China, în care vedeam imagini apocaliptice la jurnalele de știri, afacerea chineză a înflorit în România, de la un total de 379.169 de lei în 2019 la 874.267 lei în 2021, că tot au fost asiaticii în cauză cei mai loviți de coronavirus.

 

asia shopping city

 

Visuri comerciale într-un apartament din Prieteniei


Așa-i că sună frumos ”Young Dream”? De fapt, este SC 2 Young Dream SRL, o companie înființată în 2017 și care tocmai s-a mutat la Botoșani în luna februarie a acestui an. Sediul este într-un bloc din strada Prieteniei, însă activitatea propriu-zisă se desfășoară în Botoșani Shopping Center, acolo unde Xiang Xiaojie, un tânăr de 34 de ani provenit din aceeași regiune Zhejiang, deține magazinul ”China Shopping”. Pe 455 metri pătrați se vând, printre altele, geci, paltoane, blugi, bluze, pantofi sport, lenjerie intimă, ghete, pixuri, caiete, principalul obiect de activitate fiind totuși ”comerț cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei”.
”2” din denumirea firmei face poate trimitere la faptul că, pe lângă Xiang Xiaojie, administrator este și Zhou Liqing, o chinezoaică de 32 de ani.


Nici SC 2 Young Dream SRL nu face excepție, în 2021 a avut un profit de 101.442 lei la o cifră de afaceri de 1.477.606 lei.

 

china shopping botosani

 

Profitul chinezilor din Botoșani a crescut de 11 ori în pandemie


Mai țineți minte campania ”eroilor din prima linie” de la începutul pandemiei cu ”stați în casă?” Dar imaginile terifiante cu morții din spitale aruncați în saci și cimitirele păzite de aceiași ”eroi din prima linie” ca nu cumva să ia cineva covidul de la un mort și să-l ducă dincolo de gardul cimitirului? Ei bine, în timp ce românii erau constrânși să stea în casă, chinezii de unde ar fi venit pandemia au prosperat la Botoșani.

 

O analiză a rezultatelor financiare ale celor patru firme menționate arată că profitul le-a explodat în trei ani. Însumat, în 2019, an spre finalul căruia a izbucnit pandemia în China, au avut un profit de numai 68.063 de lei, pentru ca în 2021 să ajungă la 768.593 de lei, adică de peste 11 ori mai mult! Culmea este că această creștere a profitului a avut loc pe fundalul unei ușoare scăderi a cifrei de afaceri, de la 5.172.955 de lei în 2019 la 5.065.595 de lei în 2021. Dar când o firmă cu magazine în Botoșani, București și Ilfov are în acte un singur angajat, poate că nu ar trebui să ne mai mire cum a reușit asemenea performanțe economice. În realitate, la magazinele de la ”Elvila”, ”Junior” și bazar lucrează și românce, nu doar chinezi. Și de notat ar fi și faptul că produsele nu sunt exclusiv din China, ci provin și din alte țări, inclusiv din România.

 

Prosteală cu etichete românești aplicate produselor fabricate de fapt în China


Însă nu trebuie să vă lăsați înșelați. Unele etichete dau impresia că produsele sunt românești, însă este doar o impresie și atât. Și aceasta pentru că sunt scrise în limba română. ”GELUX MARCĂ ROMÂNEASCĂ”, exact așa cu majuscule și mai departe ”PRELUNGITOR MULTIPRIZĂ” apare pe ambalajul unui prelungitor vândut de magazinul de la Botoșani Shopping Center. Mai departe, instrucțiunile de utilizare sunt tot în limba română, pentru ca undeva mai jos să fie inclus și un mesaj din partea SC Gelor Trading SRL prin care firma din Târgoviște garantează că produsul respectă cerințele de protecție, nu produce impact asupra mediului și este conform cu legislația românească și standardele europene.

 

Doar că în colțul de jos al etichetei, cu cel mai mic font, apare: ”made in PRC for EU”. Ce înseamnă asta? ”Produs în Republica Populară Chineză pentru Uniunea Europeană”. Tot mai multe companii din țara asiatică au renunțat la formularea ”made in China” tocmai pentru că era percepută drept un simbol al lucrurilor de calitate inferioară. Așa că au găsit soluția cu acest scris minuscul și eticheta în limba țării unde produsul ajunge pe raft.

 

priza chinaromania

priza china romania 2

 

 

”Noi ne temem de concurență, ei știu că dacă ești suficient de mare poți absorbi foarte ușor concurența”


Cum au ajuns totuși niște persoane venite de la celălalt capăt al lumii să ia fața unor firme românești și să reușească închirierea unor spații în unele dintre cele mai bune zone de comerț?


Daniel Diaconu (foto jos), manager general la ”Propp”, companie botoșăneană specializată în property management, este de părere că puținii oameni de afaceri străini care cochetează cu închirierea de spații comerciale la noi în oraș, au o educație antreprenorială și imobiliară superioară pieței locale.


”Ei vor evalua extrem de bine orice spațiu pe care ar urma să-l închirieze din foarte multe considerente, iar prețul chiriei va fi printre ultimele aspecte, însă este clar că și acesta va fi un aspect important. În general, piața locală - și asta e meteahna «micului antreprenor român» - se lovește prima dată de prețul chiriei și nu de cât de important sau avantajos poate fi acel spațiu pentru business-ul lui”


Daniel Diaconu, manager general Propp.


Acesta nu crede că străinii plătesc chirii mai mari, dimpotrivă reușesc să își negocieze mult mai bine clauzele contractuale și totodată valoarea chiriilor.

 

Daniel Diaconu propp

 


Ce au chinezii în plus față de botoșăneni?


”Exact ce spuneam mai devreme, investitorii străini vor evalua piața locală și dacă afacerea lor are nevoie de vad comercial, cu siguranță vor căuta cea mai bună locație din acel oraș cu cele mai multe avantaje competiționale. Noi ne temem de concurență, ei știu că dacă ești suficient de mare poți absorbi foarte ușor concurența. E vorba de Know-How și calcule matematice. Recent am avut o discuție cu un om de afaceri din China care caută în continuare să se dezvolte în orașe de nivel mediu, fiindcă publicul lor țintă nu este la sate și nici în zone high-class. Spațiile pe care se axează sunt spații stradale, cu acces pietonal și locuri de parcare în suprafețe de peste 1.000 mp. Vă pot spune cu tărie că nu fac mare rabat de la cerințele lor și chiar dacă în piață la momentul respectiv nu există ofertă pe măsura cerințelor lor, au foarte mare răbdare”,


Daniel Diaconu, manager general Propp.


Plătesc cât românii


Așadar, chinezii plătesc până la urmă prețul pieței, care în zona centrală pornește de la 10 – 12 euro/mp pentru spațiile cu vad comercial.


”Din experiența mea vă pot spune cu certitudine că suntem într-un regres față de acum 10 ani când chiriile în zona 0 a orașului erau cel puțin la același nivel. În schimb pentru spații comerciale din «zona a doua» a orașului, nivelul chiriilor se apropie în multe cazuri de nivelul mediei zonei centrale”,


Daniel Diaconu, manager general Propp.


În opinia sa, piața imobiliară din Botoșani reflectă cu siguranță, capacitatea economică actuală a zonei, infrastructura și schimbarea demografică negativă și tot mai accentuată a județului Botoșani.


Ori un factor adeseori ignorat, dar care este în strânsă legătură cu creșterea economică și atragerea de investitori, este tocmai situația demografică a orașului, a județului, a regiunii și a țării.