Guvernul are pe masă proiectul de Hotărâre prin care alocă peste 162 de milioane de lei pentru plata recenzorilor care au colectat datele pentru Recensământ, la două luni după ce aceștia și-au încheiat activitatea
Recensământul este extrem de important pentru creionarea politicilor publice, deși rareori politicienii au luat în seamă realitățile pe care un astfel de demers le scoate la iveală.
„Atât statul, cât și mediul privat trebuie să aibă datele pe baza cărora să vadă unde trebuie de pildă construite creșe sau grădinițe ș.a.m.d., sau care să-i ajute la dimensionarea transportului între diferite județe etc.”, spune într-o discuție cu HotNews Cătălin Raiu, directorul de comunicare al INS.
Recenzorii s-au plâns de întârzierea cu care vin banii și de confuzia legată de modul de calcul al chestionarelor validate.
„Ca să vă dați seama cum s-a muncit, vă pot spune că afară erau temperaturi peste 40°C. Pe teren fiind, nu aveai acces la toalete. Aveai de-a face uneori cu respondenți care au adoptat un comportament agresiv. Mi s-a întâmplat să merg și de 7 ori, în zile diferite, la ore diferite la aceeași adresă, am lăsat mesaje scrise în cutia de scrisori, mesaje la vecini, mesaje pe grupurile de whatsapp ale asociației de proprietari, am lipit afișe la avizier... În final tot nu mi-a deschis nimeni. M-am lovit de lipsa de colaborare a exact celor din aparatul de stat implicați în procesul de recensământ. Tableta se bloca, se descărca, sistemul refuza să îmi încarce chestionarele recenzate”, spune unul dintre recenzori.
(Foto: playtech.ro)
