Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat joi, în cadrul unei întâlniri cu primarii din judeţul vecin, că, din punctul său de vedere, Suceava ar trebui să rămână unul dintre centrele unei viitoare regiuni. Flutur a spus că, deşi problema reîmpărţirii teritoriale a României a fost amânată până la toamnă, „dacă mă întrebaţi astăzi, personal militez ca Suceava să rămână unul dintre centrele de regiune puternice”.
“Nu prin bla-bla-uri modernizăm”
Conform Monitorului de Suceava, Gheorghe Flutur a spus că un judeţ poate avea statutul de capitală a unei viitoare regiuni dacă reuşeşte să realizeze o serie de investiţii importante. „Nu prin bla-bla-uri modernizăm. Dacă îţi modernizezi aeroportul, universitatea, spitalul, se poate chema că ai un statut de capitală de regiune prin lucruri concrete. Ori noi, dacă observaţi bine, noi asta facem. Şi de la asta putem să discutăm”, a declarat şeful administraţiei judeţene. El le-a explicat primarilor suceveni că o eventuală reîmpărţire teritorială a României ar avea ca efect creşterea rolului primăriilor, în condiţiile în care unele servicii sau chiar atribuţii ale instituţiilor deconcentrate ar putea să treacă în subordinea acestora.
„Avem unele judeţe care sunt un fel de comune cu Prefectură”.
Mai mult, Flutur a declarat că viitoarele unităţi teritoriale regionale ar putea gestiona mai uşor fondurile europene. „Uniunea Europeană asta cere, adică regiuni care să lucreze direct cu banii europeni. Din 2014 încolo România nu mai poate să opereze cu fonduri de la Bucureşti. Regiunile sau provinciile, cum se vor numi, trebuie să opereze direct cu fondurile. Este drept că e dureros şi e nepopular, dar asta trebuie”, a precizat Gheorghe Flutur. El a subliniat că, deşi astfel de măsuri pot fi nepopulare, ele trebuie să fie luate, în condiţiile în care „avem unele judeţe care sunt un fel de comune cu prefectură”. Pe de altă parte, preşedintele CJ Suceava a arătat că în baza principiului coeziunii, viitoarele regiuni mai sărace din România ar putea să beneficieze de fonduri europene mai multe pentru proiecte de dezvoltare. „Zonele sărace trebuie să fie primele interesate să-şi creeze structuri pentru a primi mai mulţi bani pentru eliminarea decalajului faţă de celelalte regiuni”, a mai spus Gheorghe Flutur.
