În 2010 punctul vamal Racovăț se închidea pentru lucrări de modernizare care aveau să dureze câțiva ani. Se împlinește aproape un deceniu de atunci, iar în zona Vămii Racovăț imaginea dominantă este aceea a unui gard peste care atârnă un lanț gros cu lacăt. Și pustiul care cuprinde puținii vizitatori ce se încumetă să meargă, din curiozitate, până acolo.
Vama Racovăț, un punct de trecere a frontierei esențial pentru dezvoltarea județului, a intrat în modernizare în 2010, când guvernarea de atunci a aprobat un memorandum cu tema „Punctele de trecere simplificată de la frontiera dintre România şi Ucraina”, prin care erau vizate cinci puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, scopul fiind aducerea lor la standardele Schengen în vederea deschiderii în regim de trafic internaţional. Printre acestea se afla şi Vama Racovăţ.
Standardele Schengen prevăd dotarea punctelor de trecere cu infrastructura şi echipamentele necesare securizării frontierelor externe, concret fiind vorba de spaţii suficiente pentru cercetări şi intervievări, aparatură de zi şi de noapte, toate fiind amplasate în condiţii optime de funcţionare.
Pe atunci s-au alocat 500.000 de euro, iar licitația pentru efectuarea lucrărilor a fost câștigată de o firmă de apartament din Bacău, care la scurt timp a intrat în insolvență. După mai multe poticneli, lucrările au fost finalizate.
Și așa au rămas pentru că punctul nu s-a mai redeschis niciodată.
Această investiție se înscrie cu brio în seria proiectelor eșuate în dulcele-amar stil românesc în care NIMENI, dar absolut nimeni, nu răspunde pentru nerespectarea termenelor și tergiversarea lucrărilor de interes public. Pentru că, de exemple nu ducem lipsă, dar asta este deja altă poveste.
Anul trecut, mai exact în ianuarie, ministrul de externe al României anunța destul de optimist faptul că în cursul lui 2018 se va deschide și punctul vamal Racovăț, urmare a unor discuții cu omologul din Ucraina, Pavlo Klimkin.
„Am discutat cu dl Klimkin şi în bugetul pe acest an (n.r.- bugetul de stat al Ucrainei) vor fi prevăzute de către Ministerul Finanţelor sumele necesare pentru deschiderea a două puncte de frontieră. Aceste puncte de frontieră sunt, din punct de vedere al părţii române, complet pregătite pentru a fi deschise şi aşteptăm doar finalizarea din partea cealaltă în cursul acestui an”,
Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.
Nu s-a întâmplat nimic. Evident.
Ba chiar, aflat în vizită la Botoșani și Victor Ponta, fost prim-ministru al României, s-a arătat intrigat de faptul că autoritățile cu atribuții se încăpățânează să țină punctul vamal din nordul județului, sub lacăt. În mod inexplicabil.
„Am făcut punctul acela de frontieră și așa stă. Cum l-am făcut noi, frumos, dar nu trece nimeni pe acolo. Sincer, nu găsesc o explicație pentru ceva ce există, este funcțional și nu se deschide, chiar nu am nici o explicație. Aici, nu este vorba despre demersuri la Bruxelles pentru acord, ca să redeschizi un punct vamal, nu are nici o treabă Bruxelles cu acordurile de mic trafic de frontieră. Nici vorbă de așa ceva, am deschis și alte puncte și nu ne-a întrebat nimeni nimic și nici nu s-a supărat nimeni”,
Victor Ponta, fost prim-ministru al României.
Cei care chiar au un cuvânt de spus din acest punct de vedere sunt parlamentarii de Botoșani, votați de botoșăneni și aproape singurele persoane care pot deschide ușile unor oameni importanți și cu rol decizional.
Președintele PNL Botoșani, spre exemplu, susține că încearcă de aproximativ cinci ani de zile să rezolve această problemă.
„Eu personal, în ultimii 5 ani am întreprins demersuri, cel puțin de cinci ori. Și pe lângă Direcția Vămilor, apoi pe la ANAF, acum văd că se face iar direcție specială. În general s-a pus problema că, cei din Ucraina nu ar fi fost pregătiți pentru a deschide punctul vamal, dar de fapt și de drept, problema a fost întotdeauna la noi. Și nu trebuie să ne ascundem în spatele degetului din cauza asta. Partea română nu a fost în stare să termine timp de opt ani de zile lucrările la această investiție”,
Costel Șoptică, președintele PNL Botoșani.
Suferă și locuitorii din zona Dorohoi care vor să ajungă la rude la Cernăuți și care sunt nevoiți să meargă prin punctul de frontieră de la Siret. Ucrainenii și-au dorit în trecut. În contextul relațiilor tensionate pe care le au cu Rusia nu se știe dacă mai vor în continuare redeschiderea Vămii Racovăț.
„Este un blocaj creat de cei care se află la conducere, de cei din PSD – ALDE, prin nepăsarea lor”, concluzionează liderul PNL Botoșani
Nimic mai fals, i-ar răspunde omologul social-democrat de la Botoșani. Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, susține la rândul său că nu s-a oprit în a încerca același lucru și anume punerea în funcțiune a punctului vamal. În acest sens, vicepreședintele Senatului susține că a avut un dialog permanent cu cei din Ministerul Afacerilor Externe, că partea română și-ar fi finalizat intervențiile în procent de 99%, dar probleme ar fi la vecinii ucraineni.
„În momentul de față este purtat un dialog extrem de aplicat între Ministerul de Externe cu partea ucraineană și în momentul în care ambele părți sunt gata din punctul de vedere al investiției, vama se redeschide. Deci, în stadiul acesta suntem astăzi. Discuțiile sunt destul de avansate. Acum, ce este drept suntem blocați și cu bugetul, imediat ce bugetul va fi promulgat, fiecare minister va avea sumele lui alocate și pentru lucruri de genul acesta”,
Doina Federovici, președinte PSD Botoșani
Șansele ca anul 2019 să aducă vești bune pe subiectul acestui articol aproape că lipsesc. Deputatul Răzvan Rotaru face parte din comisia de politici externe și susține că este la curent cu „planurile” pe termen scurt.
„Au fost discuții și chiar eu am întrebat un secretar de stat dacă știe ceva de Vama Racovăț, care este un punct strategic din punctul meu de vedere, dacă sunt șanse să se redeschidă anul acesta. Mi s-a răspuns de ce bani vor fi alocați anul acesta, pentru că ar fi vreo șase puncte de frontieră pe zona asta de nord. Anul acesta nu cred că se deschide, vor fi mulți bani dați pentru drumuri”,
Răzvan Rotaru, deputat PSD.
Interesată, fără să fie neapărat întrebată în vederea redactării acestui articol, de Vama Racovăț a fost și Mihaela Huncă, deputat actualmente la Pro România și care a abordat acest subiect într-o conferință de presă.
„Am solicitat tuturor forurilor redeschiderea punctului vamal Racovăț din județul Botoșani. Știm foarte bine că a beneficiat de modernizare. Aceste modernizări sunt aproape finalizate, dacă nu și finalizate. Din 2015 încoace asistăm doar la promisiuni, care de altfel ne-am obișnuit și cu alte promisiuni gen drumul Botoșani – Târgu-Frumos, Teatrul Mihai Eminescu și așa mai departe. Județul Botoșani ar avea un punct de dezvoltare, o zonă de dezvoltare. Oare se dorește ca locuitorii din acea zonă să fie pedepsiți pentru că dl primar de la Pomârla este la Pro România? Eu nu cred că ar trebui așa gândite lucrurile. Cred că redeschiderea vămii reprezintă o oportunitate majoră de dezvoltare economică a județului, a comunei Pomârla și care de fapt reprezintă o comunitate importantă pentru Botoșani”,
Mihaela Huncă, deputat Pro România.
Prefectul Dan Șlincu nu a avut nimic de comentat despre Vama Racovăț. Prefectura ar fi transmis o adresă la MAE de la care nu ar fi primit nici un răspuns.
Într-un stil dulce-amar primarul comunei pe raza căreia se află Racovăț a arătat că vama a fost totuși deschisă. Însă nu pentru oameni.
„Ne dorim măcar să fim ascultați, de aproape un deceniu punctul vamal Racovăț stă și face posibilă doar vizionarea trecerii pestei porcine din Ucraina în România. Atât s-a întâmplat pe zona de frontieră, cu atât ne-am ales din acest punct de frontieră”
Dumitru Chelariu, primarul comunei Pomârla.
Doar pesta porcină africană a trecut recent prin Vama Racovăț. Așadar, dacă există un motiv pentru care acest punct este menținut în starea actuală, acesta este bine, bine păstrat.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
