Este vorba despre Asociația Juriștilor Romi (Romajust) care a deschis o acțiune împotriva Primăriei municipiului Botoșani la finele lunii aprilie.
Asociația Romajust solicită la Tribunalul Botoșani – secția contencios administrativ și fiscal anularea Hotărârii Consiliului Local al municipiului Botoșani din 30 ianuarie 2025 privind modificarea și completarea regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de administrare a fondului locativ și spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință.
Concret, ONG-ul care asigură asistență juridică comunității rome susține că o serie de prevederi din regulament sunt „excesive și discriminatorii” la capitolul condiții de reînnoire a contractelor de chirie.
De asemenea, asociația solicită suspendarea efectelor hotărârii până la soluționarea procesului „pentru a preveni producerea unui prejudiciu iminent și ireparabil asupra dreptului la locuință a cetățenilor afectați”.
Adică, la finele lunii iunie când vor expira o parte dintre contracte, chiriașii să poată rămâne în locuințe până când judecătorii se vor pronunța în acest dosar.
Juriștii Primăriei au formulat întâmpinare la acest dosar și în primă fază au invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei, adică Asociația Romajust și totodată respingerea cererii de suspendare/anulare a hotărârii prin care a fost aprobat noul regulament.
În completare, juriștii Primăriei Botoșani susțin că un ONG nu poate avea calitate procesuală activă pentru a reprezenta o comunitate în care fondul locativ public este format din 1.471 de locuințe din care 575 sunt ANL, 123 construite din fondurile statului, 208 sunt case trecute în proprietatea statului, 9 sunt locuințe de necesitate, 23 de serviciu iar un număr de 489 locuințe sociale.
Iar asta înseamnă că Asociația Romajust ar trebui să aibă un mandat expres din partea persoanelor care au calitate de chiriaș în spațiile locative ale orașului.
Primăria invocă și un articol din Constituția României, respectiv art. 25, alineat 2 care prevede faptul că „Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra precum și de a reveni în țară”. Iar la art. 26 se arată că „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”.
Iar la argumentația privitoare la obligația Primăriei de a asigura dreptul la locuință, juriștii instituției arată că potrivit legii contractul poate fi reziliat dacă „chiriașul are un comportament care face imposibilă conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței” iar obligația Primăriei este „de a subvenționa chiria” lucru care se întâmplă la acest moment.
Mai mult, teoria discriminării nu-și are temei în condițiile în care regulamentul nu face trimitere la grupuri sociale, vârste, venituri, stare de sănătate, etnie sau grup defavorizat.
„Fără a nominaliza sau indica o anumită categorie dintre chiriașii locuințelor proprietate privată a Municipiului Botoșani, depunem foto copii cu privire la modul în care aceștia folosesc locuințele primite și a căror contracte nu pot fi prelungite doar din culpa proprie a acestora, aceștia prejudiciind interesele celorlalți locatari din zonele menționate care respectă normele legale privind sănătatea publică”, mai arată juriștii Primăriei Botoșani.
Primăria nu exclude varianta de a se îndrepta împotriva chiriașilor care au provocat pagube la locuințele sociale și au adus astfel prejudicii bunurilor publice.
Instanța de la Tribunalul Botoșani a stabilit ca prim termen la acest proces data de 22 mai 2025.
