Gheorghe Iavorenciuc, sensibilul incurabil care s-a regăsit mai degrabă printre iubitorii de frumos, decât în politică. A ieșit din viața publică și a rămas în umbră lucrând la visul lui care i-a devenit realitate după trei ani de muncă.
Botoșăneanul Gheorghe Iavorenciuc deține, aproape dintotdeauna spune el, un teren de aproximativ 7.000 de mp la marginea orașului, pe strada Doboșari. Acolo și-a făcut raiul lui unde meditează și trăiește în armonie cu natura și animalele. Locul pe care vrea să-l împartă și cu alții, pentru că, mai spune el, din ceea ce a fost binecuvântat de Dumnezeu, vrea să împartă și cu alți oameni.
Curtea unde și-a construit casa Gheorghe Iavorenciuc este o oază de verdeață cu arbori ornamentali sau pomi fructiferi și un superb nuc în jurul căruia levitează totul. Are pisici și câini mari, dar blânzi pe care-i strigă afectuos, ”haideți la tata” și care-l urmează afectuos sărind de prin toate cotloanele curții.
Lângă casa în care locuiește el, se află una mai mică, rustică, ”înfiată” de Gheorghe Iavorenciuc din localitatea suceveană Straja. Datează de peste 100 de ani și a fost montată bucată cu bucată în curtea lui din strada Doboșari. I-a dat nume american „Art House”, în timida încercare de a îmbina modernismul cu tradiția rurală a unor vremuri trecute.
„A fost o dorință personală, eu fiind bucovinean, să aduc visul strămoșilor la mine acasă. Această casă este din 1895, din zona Straja, eu am adus-o bucată cu bucată pe trailer și am reașezat-o așa cum era. Am încercat să refac tot cum era în casă. Când am luat casa, am avut o pretenție față de proprietari ca ei să-mi așeze în casă totul, așa cum era”,
Gheorghe Iavorenciuc, proprietar Art House
Zis și făcut.
Doamna Aurica Bodnar de la care a cumpărat casa și ajutoarele ei au venit de la Suceava și au lucrat la casă pentru a arăta exact ca în copilăria ei. În încăperile strâmte părinții ei s-au iubit și au făcut copii cândva. Din interior răsună acum romanțe de la un patefon antic și el. Peste tot sunt lucruri care transmit un mesaj, lămpi de lemn pe sobă, clasicele perne fără de care fetele în urmă cu mai multe decenii, nu se puteau mărita.
Costume populare compuse din ițari, cămăși, opinci și ciorapi împletiți din lână.
Un fuior pentru tors lâna.
O ladă veche din lemn cu păpuși.
Miros de busuioc amestecat cu lavandă.
Carpete brodate manual pe pereți de către o femeie care a stat 18 ani paralizată în pat.
Casa este lutuită pe interior, cum se mai obișnuiește și în prezent la țară. Pentru asta, Gheorghe Iavorenciuc a cumpărat șase camioane de lut, o remorcă de pleavă și 60 de saci de balegă de cal și a adus oameni de la Șupitca care au lutuit pereții și chiar tavanul. Au fost și ceva aventuri, pentru că grâul din pleavă a încolțit și totul s-a înverzit.
S-a râs de situație și treaba cu lutul amestecat cu balegă și pleavă a fost reluată.
Gheorghe Iavorenciuc povestește, aproape că se îneacă cu cuvintele, vrea să nu uite nimic. Ochii i se umezesc.
Astăzi, casa asta și locul dimprejurul ei poate deveni muză pentru artiștii de la Botoșani și din țară.
Gheorghe Iavorenciuc o pune la dispoziția iubitorilor de artă cu titlu gratuit, singura lui rugăminte este să fie lăsat să fie printre ei, să se bucure de frumosul văzut prin ochii lor.
Art House-ul lui Gheorghe Iavorenciuc se adresează oricui este în trecere și vizitează Botoșanii. El le deschide tuturor poarta cu încredere. Mai are multe lucruri de arătat. Mai ales două încăperi dedicate unor oameni valoroși cu care se mândrește Botoșaniul.
Una lui Constantin Dracsin. A primit în dar colecția lui de 132 de tablouri, iar sculptorul Marcel Mănăstireanu i-a donat atelierul său și are și el încăperea lui.
În jurul lor încearcă să creeze un cadru de întâlnire pentru artiști, fie ei pictori, scriitori, sculptori, fotografi, muzicieni, actori sau graficieni. Pe toți îi așteaptă acolo, la tabere de creație sau orice altceva pentru a-i umple acest loc frumos cu și mai mult frumos.
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL: