În orice guvernare, de orice culoare politică, am fost martorii unui concurs de lăudăroșenii din partea politicienilor: care, cât și cum a făcut mai mult pentru popor. Nu știu cât a contat pentru acești oameni faptul că, poate, nevoile la nivel micro erau altele. Sau că la nivel macro, în programul de guvernare ar trebui să existe o logică a investițiilor, pliate și prioritizate în funcție de fiecare regiune în parte. De realitatea din teren.
Iar un ultim exemplu elocvent, după multe altele care au tot fost enumerate, este programul Ministerului Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, prin Compania Națională de Investiții (CNI) care finanțează reabilitarea a 38 de săli de cinema.
Nimic rău în asta, ați putea spune.
Numai că aceste alocări financiare au fost făcute din pix, dintr-un birou. La Botoșani spre exemplu se vor reabilita cinematografele din comuna Trușești, unde nu există drum sătesc sau comunal cu asfalt iar oamenii trăiesc la limita de subzistență, și în orașul Ștefănești, unde realitatea se apropie cu mult de cea pe care o trăiesc oamenii de la sate.
Nu și în municipiul reședință, capitala județului, unde există Cinemascop Unirea, o clădire în zona zero a orașului care se pretează pentru înființarea unui centru cultural multifuncțional în care să ruleze și filme de calitate, pentru o anumită nișă de cinefili, dar și concerte ale Filarmonicii spre exemplu, sau prestații artistice ale actorilor de la Teatrul Mihai Eminescu.
O bijuterie culturală dacă tot Botoșanii sunt percepuți drept un pol al culturii românești.
Nu. Nu s-a dorit asta, s-a preferat în schimb ca finanțările să meargă în localități rurale unde oamenii au alte nevoi.
„38 de săli de #cinema vor fi reabilitate, modernizate sau construite în 19 județe din țară Prin ordin de ministru, pe lista-sinteză a obiectivelor de investiții din cadrul Subprogramului „Săli de cinema”, derulat de Compania Națională de Investiții, au fost adăugate alte 2 investiții pentru renovarea și extinderea sălilor de cinema de la Beiuș (Bihor) și municipiul Iași. Astfel, numărul #UAT-urilor ce vor primi finanțare pentru săli de cinema a ajuns la 38”,
este anunțul pompos al celor de la Ministerul Dezvoltării
Există și județe precum Hunedoara, unde CNI finanțează nu mai mult de cinci cinematografe în localități precum Brad, Lupeni, Petrila, Petroșani și Hațeg.
Un județ care la ultimul recensământ număra 396.000 de locuitori.
Mai puțini decât în județul Botoșani.
Alte șase săli de cinema vor fi reabilitate și modernizate în județul vecin, respectiv la Balș, Ciohorani, Hârlău, Valea Lupului, Voinești și municipiul reședință Iași.
La Botoșani în orașul Ștefănești – Cinematograf Prutul (extindere, consolidare, reabilitare, modernizare și dotare și la Trușești – Cinematograf Victoria (extindere, reabilitare și modernizare). Primarul Grișa Ailenei declara pentru o televiziune națională că a depus proiecte pentru utilități și infrastructură.
A primit pentru cinematograf…
În acest timp, municipiul reședință de județ a fost trecut într-o zonă gri. Primarul Cătălin Flutur, încă de la începutul mandatului, a venit cu această idee care se dorea a fi adusă la concret: acel centru multifuncțional, realizabil dacă rotițele administrative s-ar roti corect de la centru spre teritoriu.
Au fost transmise numeroase adrese către Ministerul Culturii Naționale și Regia Distribuţiei şi Exploatării Filmelor Româniafilm (RADEF) pentru ca Primăria să preia Cinemascop Unirea.
Primarul își amintește că în urmă cu vreo 3 ani de zile s-ar fi dat un act normativ pentru această cedare de patrimoniu către Primărie.
„Este o Hotărâre de Guvern prin care ni s-a dat cinematograful la un moment dat, numai că nu ni s-a mai predat. Și tot am făcut demersuri și am întrebat: ni-l dați sau nu ni-l dați? Cinematograful este într-o nebuloasă totală la Botoșani, eu și acum am aceeași intenție, au fost și fonduri și probabil că vor mai fi, să-l modernizăm și să-l mărim și să-l transformăm într-un centru cultural. Dar, până nu avem actul de predare – primire nu putem face nimic”,
Cătălin Flutur, primarul municipiului Botoșani
Neoficial s-ar vehicula ideea că RADEF ar fi accesat un credit, iar cinematograful nostru ar fi fost girat. Și astfel, predarea – primirea nu ar fi posibilă atât timp cât poate fi preluat de o instituție bancară în caz de neonorare a împrumutului.
Directorul cinematografului Viorel Hrițcu are inima în două.
Are 35 de ani petrecuți zi de zi între zidurile clădirii care stă la poala Pietonalului Unirii. Și iubește mult filmele de festivaluri, care se adresează unui public mai restrâns. Și care nu se ridică la nivelul comercial al filmelor americane, mai căutate și preferate de multiplexurile din mall-uri.
Se teme că odată predat cinematograful și de la Botoșani și din județele rămase (7 la număr în total) Româniafilm moare. Și odată cu RADEF și filmele noastre românești. Așa cum s-a întâmplat deja la Săveni unde fostul cinema a fost transformat în sală de spectacole.
Însă pe de altă parte ar vrea să vadă clădirea modernizată și poate dotată cu instalație de ultimă generație pentru că astfel este sigur că numărul iubitorilor de film s-ar dubla sau chiar tripla.
„La momentul acesta, având în vedere că nu s-a investit de foarte mult timp în cinematograf, e posibil să fie un beneficiu pentru că Primăria poate să acceseze niște fonduri, să reabiliteze clădirea, poate să facă un centru cultural. În cinematograf să ruleze filme, iar alte instituții să-și desfășoare și ele activitatea. Cum este la Suceava”,
Viorel Hrițcu, director Cinemascop Unirea
La Botoșani nu prea au existat probleme.
Sunt patru salariați la cinemascop. Sunt obișnuiți să facă de toate pentru a aduce cât mai multe evenimente aici. Vând bilete, cară aparatură, distribuie afișe, pregătesc sala, adună oameni. Beau și un șpriț cu artiștii care vin, dacă e nevoie.
Orice numai să țină pe linia de plutire cinematograful care aducea atâta fericire în vremea regretatului și care acum stă abandonat în centrul urbei și așteaptă să-i vină rândul pe vreo listă de finanțare.
Promovează cât pot evenimente pentru că unul reușit spre exemplu, le poate asigura salariile și partea de funcționare pe câteva luni de zile.
„La un moment dat cei de la România Film nu au vrut să ne dea pentru că nu suntem un balast pentru ei. Suntem serioși și ne facem treaba. Drept dovadă, sunt doar 7 în țară și unul este la Botoșani. Asta spune ceva despre noi, cei care lucrăm aici. Dacă eram un balast în sensul în care am fi cerut tot timpul bani de salarii… Așa tot timpul noi ne zbatem să facem, să aducem festivaluri, să aducem concerte. Și atunci ei văd cum suntem. Pentru că la un moment dat dacă o să fie toate predate, dispare România Film. E și bine și rău”,
Viorel Hrițcu, director Cinemascop Unirea
Deocamdată pentru Botoșani e rău.
Cu un centru de municipiu reședință în care stau gârbovite clădirile trase din comunism. Cu excepția sediului Primăriei care a simțit ce înseamnă reabilitare, Teatrul Mihai Eminescu, Palatul Administrativ, Cinemascoop Unirea au rămas ancorate în era ceaușistă.
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL: