29 iunie 1980 / 28 februarie 2022 

Ar mai fi posibil un asemenea accident în contextul actual? Cine ar interveni într-un eveniment rutier cu un autobuz căzut în apă? Și, ce este cel mai important, câte vieți s-ar salva cu dotările și tehnologia de astăzi?

Care ar fi primul ordin?

Dacă ar fi să facem un exercițiu de imaginație, să presupunem că primiți un apel prin numărul 112 cu un autobuz căzut într-o mlaștină cu presupuse victime. Care sunt primele ordine pe care le dați?

-    Orice apel a unei situații de urgență se face prin dispeceratul integrat. Având în vedere situația pe care dvs. o expuneți și face referire la un eveniment major și care din start prezintă anumite elemente în sensul că se cunoaște numărul real sau potențial al victimelor, pentru că, într-adevăr dacă vorbim de un autobuz sau un autocar, luăm în calcul și capacitatea acestuia care în ziua de astăzi este de peste 52 de locuri. E clar că, din start se presupune declanșarea Planului Roșu de intervenție, acțiuni care presupun în primul rând informarea prefectului de către inspectorul șef. Ulterior se are în vedere, și aici vreau să spun că sunt activități care se derulează la nivelul dispeceratului într-un timp foarte scurt, de ordinul secundelor și chiar într-un minut, maximum două pentru că trebuie să mergi pe alertarea forțelor care sunt disponibile la momentul respectiv și concentrarea acestora către locul evenimentului. Sunt cele care sunt la nivelul structurilor MAI, care sunt prevăzute în Planul Roșu de intervenție, un plan care la nivelul ISU se reactualizează anual pentru că sunt forțe la nivel județean și forțe care lucrează la nivel regional. 
Concomitent cu aceste activități se ia în calcul și alertarea unităților sanitare de la nivelul județului, inclusiv alertarea printr-o fișă dedicată a spitalelor județelor limitrofe. Vedeți, spuneam mai devreme că sunt activități care se realizează la nivelul dispeceratului de ordinul secundelor sau minutelor. În acest interval se informează și eșalonul superior (IGSU) pentru a fi alertate forțele din județele limitrofe, Suceava, Iași, chiar și Piatra Neamț. 

De la Botoșani până la Huțani care ar fi timpul de reacție al celor care intervin?

-    Dacă mergem pe criterii de performanță și pe legislație cred că sunt aproximativ 18 km, cred că în cel mult 16 minute forțele sunt prezente la locul evenimentului. 

O armată de salvatori ar pleca spre Huțani 

Și cine pleacă mai exact spre locul accidentului?

-    Vedeți că Planul Roșu de intervenție este un plan care este structurat pe etape de intervenție, în sensul că pleacă toate capacitățile și toate forțele care le avem disponibile la momentul respectiv. Posibil ca resursele medicale să fie angrenate către alte situații și urgențe medicale. Se dislocă forțele existente ale structurii - SMURD, SAJ - sunt structuri care sunt dislocate la nivelul MAI: poliție, jandarmi, poliție de frontieră, având în vedere și locul producerii evenimentului pentru că trebuie asigurate, pe lângă partea de urgență medicală și partea de ordine publică, identificarea victimelor la momentul respectiv și sunt în competența acelor instituții. Nu în ultimul rând sunt alertate și serviciile voluntare pentru situații de urgență sau operatori economici aflați în zona de producere a evenimentului pentru că, vedeți, la un eveniment similar celui de la Huțani trebuie angrenate și utilaje grele: macarale, buldoexcavatoare sau alte echipamente specifice. Pe lângă aceste capabilități medicale, noi punem la dispoziție și autospeciale pentru descarcerare, transport victime multiple și personal dedicat pentru a fi suplimentat numărul de forțe care pot interveni, pentru că este o intervenție ce presupune un efort din punctul meu de vedere, de resurse umane și de asemenea, și motopompe de mare capacitate. Este un fapt îmbucurător că în ultima perioadă la nivelul ISU avem motopompe de mare capacitate care pot evacua 10.000 l de apă pe minut. 

Scafandrii...

Deci, dacă ar fi să reproducem accidentul de la Huțani, acolo era o mlaștină în care a căzut autobuzul. Spuneți că ați interveni cu aceste motopompe pe care le aveți în dotarea ISU? Ar fi necesară și prezența scafandrilor?

-    Dacă discutăm de scafandri, este o procedură mai complicată din punctul de vedere al alertării și al constituirii echipei de scafandri. Orice forță este binevenită, chiar dacă vorbim de o mlaștină și din punct de vedere procedural scafandrii nu intervin într-o mlaștină. Dar trebuie să luați în calcul alte resurse și putem folosi ambarcațiuni pneumatice ușoare de patru sau zece persoane care pot interveni pentru salvarea victimelor. Vedeți că, prin definiție, dacă vorbim de scafandri, deja scafandrul este acea persoană specializată care intră în adâncime și deja vorbim de un mediu acvatic, nu de suprafață, în sensul că e un fapt îmbucurător dacă ar putea salva victime. Dar, de regulă scafandrul intervine pentru recuperarea unor corpuri neînsuflețite. Dacă era o mlaștină probabil nu intra tot autobuzul, a intrat și deja vorbim de o apă și probabil tulburarea acesteia s-a produs prin acțiunea oamenilor care au încercat să se salveze și să iasă din acea situație neplăcută și este într-adevăr un eveniment trist la nivel național. Pentru că dacă căutăm în site-urile de specialitate, Wikipedia sau alt site, când vorbim de accidentul de la Huțani, vedem că este cel mai grav accident produs pe teritoriul național. 

Cadavrele încărcate în morga mobilă

În accidentul de la Huțani, a rezultat un număr de 50 de morți. Astăzi unde ar fi transportați și cu ce?

-    Da, sustenabilă întrebarea. Vedeți, aici este apreciabil efortul depus la nivelul IGSU pentru că a luat în calcul orice eveniment care are potențial de a produce victime multiple. La nivelul IGSU s-au achiziționat și se află în dotarea unor inspectorate la nivel zonal, a unor autospeciale cunoscute și ca acea morgă mobilă, care are o capacitate de depozitare de 52 de corpuri neînsuflețite. Întrebarea este unde vor fi transportate? E clar că, după ce autoritățile abilitate de a evalua și constata cauza decesului, aceste corpuri vor fi transportate la solicitarea familiei către domicilii. Pentru că, cred că aveam 7 ani atunci când s-a produs evenimentul și părinții normal că aveau prieteni. Și mi-aduc aminte că am fost cu mama la un priveghi și într-adevăr era o femeie decedată cu doi copii la stânga și la dreapta. Un fapt tulburător, un aspect absolut tulburător. Sunt momente care rămân în memorie...

În zilele de astăzi cu tehnologia și dotările care sunt puse la dispoziția instituțiilor de intervenție, din cei 83 de călători care se aflau în autobuz câți credeți că ar putea fi salvați?

-    O întrebare destul de delicată pentru că structural, noi ca misiune la nivel național, o avem aceea de protecție a unității și de salvare a persoanei. Personal îmi doresc să-i salvez pe toți, dar trebuie luat în calcul și timpul de alertare și timpul de răspuns care nu mai depind de noi ca salvatori. Cronsider și personal cred că, colegii mei vor depune tot efortul. Și nu vorbesc de colegii mei la nivel instituțional, ci instituțiile cu care colaborăm pentru că, vedeți această situație de activare a Planului Roșu presupune o coordonare unitară. Și vedeți că, prin 2010 s-a emis și un ordin comun între Ministerul Sănătății și MAI prin care s-a creionat o structură cadru de intervenție în sensul în care orice conducere a intervenției la locul evenimentului, de asemenea este făcută de inspectorul șef care are titulatura de comandant al operațiunii de salvare, acesta fiind sprijinit în actul medical de medicul șef UPU-SMURD care are atributul de director medical al operațiunii de salvare. 

Colonelul Muraru: Neprevăzutul lucrează

La aproape 42 de ani de la producerea acestui tragic eveniment rutier credeți că ar mai fi posibil să mai aibă loc unul similar?

-    Similar și la amploarea acestuia consider că nu ar mai fi posibil. Dar nu excludem pentru că neprevăzutul lucrează și spun și de ce. Pentru că s-a schimbat legislația din momentul respectiv, orice transportator nu mai poate duce capacitatea persoanelor destinate pe locurile fiecărui autocar. Dacă rețin bine și având în vedere capacitățile structurale acel autobuz era un RD111 care avea o capacitate de 43 de locuri pe scaune, în afara școlii. 

În documentație era prevăzut un număr de 35 de locuri...

-    Vedeți, dacă din construcție sunt 35, deja aici e o problemă, probabil a transportatorului de a dubla capacitatea acelui autobuz. Personal consider că nu se poate întâmpla dar revin, nu doar în România se pot întâmpla astfel de evenimente în sensul că, dacă rețin bine și în 2013 a fost un eveniment în Muntenegru prin care pe lângă alte etnii, 19 români au fost declarați decedați.

Aveți cunoștință de existența unor locuri în județul Botoșani care prezintă grad de periculozitate ridicat, cum a fost și această mlaștină, de la Huțani, despre care nu se știa nimic înainte de accident?

-    Nu aș merge pe ideea că nu se știa...

Nu se știa adâncimea....

-    Normal, nu cunoaștem adâncimea niciunui luciu de apă și locuri similare cred că nu ar fi existente în județul Botoșani cu toate că noi am făcut orice recunoaștere a locațiilor, a podurilor unde sunt cursuri de apă, am făcut și exerciții pe această temă și chiar am avut și intervenții. Îmi aduc aminte, sper să nu greșesc, undeva în 2013 a fost o intervenție la Cărămărăști Deal în care un taxi a căzut într-o albie de apă și a fost o salvare undeva la o adâncime de 8 metri față de nivelul podului. De asemenea, am avut și exerciții pe această temă, cred că în 2018 în cadrul unei situații tactice în zona Trușești, pe râul Jijia, tot cu un accident rutier, cu o mașină intrată într-un curs de apă și normal cu intervenție, cu capacități, cu descarcerare, cu preluare, cu scoaterea autovehiculului din cursul de apă. Atunci am avut o intervenție și la campusul de la Trușești, inclusiv cu implicarea elicopterului SMURD la nivel regional pentru că în funcție de nevoi și acesta este solicitat pentru a putea transporta victime către alte unități medicale 

Cea mai mare alertă de la Botoșani 

În real, de câte ori a fost aplicat Planul Roșu la Botoșani?

-    În real, eu aș lua-o ca pe un aspect îmbucurător, nu ca pe un aspect negativ, cu toate că facem exerciții și suntem obligați prin normative să facem exerciții de punere în aplicare a Planului Roșu. O singură dată mi-aduc aminte că am fost la fața locului cu comandatul unității de salvare. Cred că a fost un accident rutier prin ianuarie 2020, mi-aduc aminte în care am intervenit urmare a impactului unui autovehicul cu un microbuz. Inițial, prin dispecerat au fost comunicate date că ar fi supuse acestui risc un număr de 12 persoane, de asta s-a activat Planul Roșu de intervenție, cu toate că la fața locului doar un număr de 8 persoane au avut nevoie de asistență medicală de specialitate și transport către UPU.

Din ce vă amintiți dvs., care a fost cea mai dificilă misiune în care a fost implicat ISU Botoșani?

-    Am putea spune că sunt misiuni dificile și de lungă durată, luăm în calcul inundațiile din 2008 – 2010 și nu în ultimul rând deszăpezirile din iarna 2013 care au fost activități non-stop, de lungă durată, care au durat și două, trei săptămâni. Luând în calcul ajutor, evacuarea persoanelor și nu în ultimul rând refacerea și readucerea la starea de normalitate posibilă a unor situații, pentru a putea pune la dispoziție populației spații cât de cât acceptabile a ducerii unui nivel de trai adecvat.

Deci au fost mai degrabă misiuni generate de fenomene naturale și mai puțin de culpa umană...

-    Sunt misiuni generate și de culpa umană. Dacă vorbim de incendii, ca să fac și o altă comparație, cred că undeva prin luna aprilie 2017 a fost un incendiu cu risc de producere a unui impact mediatic. Vorbesc de acel incendiu care s-a produs la punctul de transformare aflat pe strada Mobilei, unde peste 24 de ore sau 36 de ore, oamenii au lucrat non stop în primul rând pentru a stinge incendiul și pentru a răci un rezervor, un bazin în care se aflau 11 tone de ulei specific de transformator, ulei care se știe că are proprietăți de substanță toxică și impact de mediu. 
 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL: