În jur de zece tineri, toţi băieţi, au ieşit în stradă sâmbătă seara pentru a protesta faţă de ACTA (Tratatul Comercial Anti-Contrafacere). Aceştia s-au strâns tot pe trotuarul din apropierea Teatrului Mihai Eminescu, lângă botoşănenii care manifestă de patru săptămâni împotriva preşedintelui României.

Junii şi-au dat întâlnire pe reţelele de socializare şi au poposit în centrul oraşului pe la 17:30. Ei aveau pancarte pe care se putea citi „Stop ACTA” sau „Acta ilegal”. Protestatarii susţin că prin intrarea ACTA în vigoare accesul la Internet va fi restricţionat, iar drepturile la opinie, informaţie şi intimitate vor fi drastic afectate. „Este o grupare care vrea să pună stăpânire pe Internet şi tot ce deţinem noi, vrea să pună capăt liberei exprimări. Încercăm să ne strângem câţi mai mulţi tineri pentru că noi tinerii o să avem nevoie de Internet. Cei de la Guvern au semnat aceste foi cu ACTA fără să întrebe publicul, nu au ştiut despre ce este vorba. ACTA o să ne supravegheze pe toţi, o să ştie tot ce facem noi, vor face în aşa fel încât noi să nu avem acces la anumite ştiri care îi vizează pe cei de la putere, n-o să ne mai adunăm la proteste, n-o să mai ieşim în stradă pentru drepturile noastre”, ne-a declarat Alexandru Corneschi, de 20 de ani. Acesta analiza posibilitatea deschiderii unei afaceri pe Internet, chestiune care ar fi afectată de aplicarea ACTA. „Este o idee proastă deoarece nu mai putem folosi Internetul. Zi de zi îl folosesc pentru a downloada diverse lucruri”, ne-a spus Adrian Strungariu, elev de15 ani. În ajutorul tinerilor manifestanţi au sărit şi adulţii care protestează de mai multă vreme acolo (vezi video). Aceştia aveau deja pregătite mici pancarte cu mesaje gen „Şi eu sunt împotriva ACTA. Share mai departe”. Ba chiar au trecut şi la scandări precum „Vă rugăm să ne scuzaţi / Ne simţim supravegheaţi”. Proteste similar celor de la Botoşani au avut loc sâmbătă în mai multe oraşe din ţară.
Ce prevede ACTA
Reprezenzanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat, la sfârşitul lui ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European. Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit PE, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme. Statele semnatare ale ACTA vor trebui să aplice "sancţiuni juridice eficace" în cazul distribuirii, importului, radiodifuzării sau televizării, distribuirii unor opere, interpretări sau fonograme ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor de autor în format electronic au fost eliminate.



ACTA prevede că "pentru a proteja informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic, fiecare parte prevede protecţie juridică corespunzătoare şi sancţiuni juridice eficace împotriva oricărei persoane care săvârşeşte una din următoarele fapte cu ştiinţă şi fără autorizaţie sau, în cazul sancţiunilor civile, având motive întemeiate de a crede că această faptă va determina, va permite, va facilita sau va disimula o încălcare a unui drept de autor sau a unor drepturi conexe: eliminarea sau modificarea oricărei informaţii privind regimul drepturilor în format electronic; distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere, interpretări, execuţii sau fonograme, ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie".