Acesta era utilizat de instituție cu scopul de a fluidiza aglomerația și pentru a oferi servicii de calitate contribuabililor. 

Însă, după o perioadă de timp s-a dovedit a fi totuși ineficient și s-a revenit la metoda clasică. 

”S-a renunțat la el, nu știți cât scandal am avut în CL și s-a cerut expres să nu mai mergem pe bonuri? Orice lucru are și părți pozitive și negative. În sensul că atunci când funcționează un sistem de genul acesta, este o repartizare aleatorie pe oameni. Și repartizarea aleatorie se înscrie în mod obligatoriu în strategia de combatere a corupției”,
Dumitru Neamțu, director adjunct DITL

În prezent, fiecare inspector are repartizate mai multe străzi din oraș de care se ocupă îndeaproape și de care, răspunde în aceași timp. 

Pentru că, în cazul sistemului electronic, modul de lucru al inspectorilor era greu de monitorizat de șefi. 

”Și de regulă scade răspunderea și în același timp, fiecare om de la ghișeu este bine să cunoască contribuabilului, să cunoască problemele din sectoarele ce îi revin. Repartizarea aleatorie presupune să deservești de fiecare dată omul care ți l-a dat de pe tabel, dar tu nu-i cunoști atât de bine și în același timp dosarele se află în fișetul altui om, pe altă stradă. Ce te ajută pe de o parte, te încurcă pe cealaltă”,
Dumitru Neamțu, director adjunct DITL

A existat însă și un avantaj al utilizării sistemului electronic de furnizare a bonurilor de ordine. 

”E puțin pot spune, la partea de casierie, acolo oamenii stau mult mai departe și după cum sunt chemați, așa se prezintă ca să facă plata. Dar a păstra sistemul doar pentru casierie este complet ineficient”,
Dumitru Neamțu, director adjunct DITL

Sistemul electronic a fost închiriat de la o firmă de profil și costa în jur de 1.000 de lei pe lună.