Gala de decernare a Premiului Național Mihai Eminescu s-a încheiat cu prestația artiștilor din trupa Trei Parale.

Concertul cu muzică medievală s-a dovedit a fi un real moment de relaxare iar interpretarea celor trei tineri de pe scenă a fost savurată din plin de toți cei aflați în sală.

Pentru că a fost un altfel de moment decât cele care obișnuiesc să ocupe scenele mai mici sau mai mari ale timpurilor actuale.

Trupa a fost înființată în urmă cu mai bine de un deceniu și este preferată mai ales de intelectuali.

Trei Parale a readus în atenție instrumente vechi, aproape dispărute în peisajul muzical: fluierul ciobănesc, cavalul, fluierul fără dop, fluierul gemănat, tilinca, cobza, drâmba, toba sau daireaua. Formația Trei Parale reconstituie muzica veche românească, muzica ce s-a cântat la curțile boierilor din Moldova și Muntenia, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea și mergând până la mijlocul veacului al XIX-lea.

Această muzică, situată la jumătatea drumului dintre cultura înaltă și cultura orală, este contemporană cu începuturile poeziei românești prin lirica erotică a lui Conachi sau a fraților Văcărești.

„Încercăm să recuperăm o parte din muzicile care se cântau în secolul al XIX-lea, în Regat, în Valahia și în Moldova, în orășele, în târguri, în mahalale, în lumea urbană. Cu multe influențe fantomă, care în general veneau de la Istanbul, era o lume postfanariotă. Modele importate de la Paris sau Istanbul făceau ca «încâlceala culturală» să se suprapună pe «încâlceala etnică», orașele românești cuprinzând importante mahalale țigănești sau evreiești, mai ales în Moldova. În urma unei sinteze locale, a rezultat o muzică în care putem să ne regăsim“, spune Florin Iordan, liderul trupei pentru Ziarul Ceahlăul în urmă cu un an la un concert ce a avut loc la Neamț.

Activitatea concertistică a formației cuprinde numeroase participări la festivaluri medievale, festivaluri de muzică veche, festivaluri de teatru în țară, dar și participări la evenimente românești în străinătate.