Oameni neputincioşi şi singuri

Ţara noastră este printre statele care se confruntă cu un grav fenomen de îmbătrânire a populaţiei, spun aceştia. România s-ar putea transforma, în deceniile următoare, într-un loc de nerecunoscut. Până în anul 2050, peste 60% dintre cetăţenii României vor fi de vârsta a treia, arată prognozele demografice. Sistemul de pensii s-ar putea prăbuşi, cel medical ar intra într-o criză profundă, iar acestea sunt doar două dintr-o serie de efecte dramatice. Semnele încep să se vadă: prin sute de localităţi depopulate, se vede deja, cu ochiul liber, că "acasă" mai sunt câţiva pensionari, oameni neputincioşi şi singuri. Mai mult, din cauza natalităţii în continuă scădere şi a emigraţiei, în doar 20 de ani, România ar putea avea o populaţie de doar 16 milioane de locuitori.

Zeci de vârstnici vin, în fiecare zi de joi, la unul dintre cluburile pensionarilor din Bucureşti. Dansează, joacă şah sau table. Este printre puţinele locuri unde există programe destinate celor de vârsta a treia.
Elena Volcinschi, preşedintele Clubului Internaţional al Pensionarilor fără vârstă „Lucky Marinescu”: „Aici ne întâlnim de cele mai multe ori pentru dans, voie bună, antren, socializăm. Mediul de întâlnire, dacă vreţi, este unul al singurătăţii, în primul rând... Majoritatea sunt oameni singuri, sunt oameni vârstnici şi sunt oameni de care nimeni nu mai are nevoie”. Astfel de imagini ar putea deveni comune în deceniile următoare. Şi asta pentru că Europa se confruntă cu o dramă lentă, dar ireversibilă: îmbătrânirea populaţiei, în ritm accelerat. Iar ţara noastră este printre cele mai afectate din UE. Natalitatea a scăzut drastic, emigraţia a lovit puternic piaţa muncii, iar lipsa unor strategii nu face decât să adâncească problema.
Avertismentul specialistilor este dur: dacă noi generaţii de tineri nu vor apărea ca să le înlocuiască pe cele care ies din activitate, România va ajunge, în doar 40 de ani, o ţară de bătrâni. Luiza Spiru, medic geriatru: „E foarte îngrijorător ce se va întâmpla cu România şi cu românii. Se pare că, conform statisticilor europene, în 2060 o să fim cam 65% persoane vârstnice”. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române: „Îmbătrânirea populaţiei este cea mai importantă schimbare care are loc în structura pe vârstă a unei populaţii. (...) Este o schimbare foarte simplă, dacă o privim statistic: creşterea populaţiei vârstnice în totalul populaţiei. Este o creştere care se instalează atunci când natalitatea urmează o curbă descendentă”.

Bogdan Iancu, antroplog: „Natalitatea s-a redus când factori economici au influenţat-o, că nu s-a redus ca un proces din ăsta de emancipare de tip occidental, cum am văzut. Au fost nişte decizii economice, n-au mai fost sustenabili, a fost imposibil să mai creşti un copil. (...) Dezindustrializarea a însemnat de fapt pierderea oportunităţilor de a mai creşte mai mult de un copil. Mare parte din forţa de muncă care a migrat este forţă de muncă tânără, 30-50 de ani, mare parte oameni care abia făcuseră, terminaseră liceul şi la 20-25 de ani au plecat din ţară. Principala cauză a îmbătrânirii demografice ţine, în mare parte, de scăderea natalităţii. Dacă în anul 1990 s-au născut puţin peste 300.000 de copii, în anul 2011, statisticile au înregistrat doar 196.000 de nou-născuţi”.

S-au desfiinţat maternităţi în oraşe foarte mici

Ioana Roşca, medic neonatolog: „Este o scădere a natalităţii pe tot globul, nu numai în România. Practic, emanciparea femeii, care studiază, vrea să aibă o poziţie socială, profesională şi ulterior se gândesc să aibă copii, familiile tinere, nu-şi doresc foarte mulţi copii, cel mult doi copii. Eu ce-am observat în ultimul timp, sunt două extreme. Ori mame foarte tinere, de 15 ani, care au chiar 2 copii şi mame de 40 de ani. Noi nu stăm foarte-foarte rău la capitolul naşteri, dar per total, naţional, a scăzut numărul de naşteri. S-au desfiinţat maternităţi în oraşe foarte mici, pentru că nici medici nu mai există şi atunci au fost nevoiţi să închidă totul sau să transfere totul spre maternităţi de nivel superior”.

În această vară, conducerea Spitalului Judeţean din Botoşani a anunţat că va închide secţia de maternitate din oraşul Săveni. O localitate cu 7..000 de locuitori va rămâne fără sală de naşteri. Motivul a fost legat de condiţiile precare din secţie, dar şi de reducerea drastică a natalităţii. Când reporterii Digi24 au vizitat maternitatea, saloanele erau goale. Medicii și asistentele care lucrează acolo erau revoltați de această decizie.
Reprezentanţii spitalului din Botoşani susțin că închiderea secției este firească, având în vedere că există deja o maternitate mai bine dotată, la 40 de kilometri distanţă, la Botoşani.
Ştefan Bercea, purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean Botoşani: „Nu este rentabil, atâta timp cât la 40 de kilometri avem o maternitate renovată prin Banca Mondială. Tendinţa în ultimii ani fiind descrescătoare. Dacă în urmă cu cinci ani se năşteau cam 14, erau 14 naşteri pe lună, în prezent se nasc numai 7, doar 7 femei vin şi nasc”.

Fenomenul îmbătrânirii demografice din România are însă o istorie de zeci de ani. Regimul comunist a introdus măsuri dure de combatere a acestuia. Prin decretul 770 din 1 octombrie 1966, statul a interzis avorturile. Femeile care nu doreau copii erau hăituite de autorităţi. Chiar dacă s-a înregistrat o creştere forţată a natalităţii, măsura a avut efecte devastatoare: potrivit datelor preluate de la Centrul de Statistică şi Documentare Medicală, 9.452 de femei au murit între anii 1966 şi 1989 din cauza avorturilor autoprovocate sau făcute clandestin.