O familie din Botoşani dă adevărate bătăi de cap autorităţilor. După ce statul s-a muncit jumătate de an să preia doi minori care locuiau în condiţii inumane într-un apartament din strada Dimitrie Negreanu, situaţia se complică din nou. Cazul familiei Boz l-am prezentat în mai multe rînduri, inclusiv pe 9 septembrie 2009 (/stiri/reportaj-intemnitati-de-proprii-parinti/).
Cei doi copii, cu vîrste de 2, respectiv 4 ani, erau ţinuţi de proprii părinţi, ambii cu afecţiuni psihice, în condiţii inumane şi într-o mizerie de nedescris, fără sa fie lăsaţi să iasă din apartament pentru a avea contact cu lumea exterioară. Cazul, care a şocat vecinii şi autorităţile deopotrivă, a fost adus în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în luna iunie 2009. După ce au fost urmate toate procedurile necesare de către autorităţi pentru a se constata dacă părinţii au discernămînt şi le pot asigura copiilor un trai decent, într-un final, după circa 6 luni de zile, copiii au fost preluaţi de stat în sistem de urgenţă. În prezent ei sunt în grija unui asistent maternal profesionist.
"Ei nu au pe frigul ăsta nici geamuri"
Şi dacă situaţia celor doi copii a fost remediată prin acordarea dreptului la o copilărie normală, în peisaj a apărut un al treilea copil, al aceleiaşi familii, adus pe lume săptămîna trecută de mama bolnavă psihic.
„Am văzut-o cum a venit acasă cu bebeluşul vineri, 13 februarie 2010, nu a stat în maternitate decît două zile. Cum s-a putut ajunge din nou în această situaţie, cum i s-a dat drumul din maternitate ştiindu-se că femeia asta chiar are probleme mari şi nu poate creşte un copil? Am rămas din nou cu toţii şocaţi că s-a întîmplat din nou, după ce am răsuflat uşuraţi că au fost salvaţi ceilalţi doi copii. Ei nu au pe frigul acesta nici geamuri, stau cu cartoane în loc de sticla de la geamuri. Cum va supravieţui bebeluşul în mizeria de nedescris şi în acel frig, nu ştiu”, ne-a declarat Corneliu Constantinică, şeful de scară al blocului în care locuieşte familia Boz.
Cel de al treilea copil venit pe lume duce practic la reluarea tuturor procedurilor urmate în cazul celorlalţi doi copii şi pune din nou autorităţile pe drumuri.
Cum s-a ajuns din nou în această situaţie?
„Practic sistemul de asistenţă socială şi protecţia copilului încă suferă din punctul de vedere al eficienţei, în 2010 prin lipsa de colaborare între instituţii care constituie veriga slabă din sistem”, susţine Felicia Mihai, şef Complexul de Servicii Comunitare din cadrul DGASPC.
Această situaţie ar fi putut fi evitată dacă mămica, în persoana Ceraselei Andone, aflată în evidenţele Spitalului de Psihiatrie, ar fi putut fi oprită de autorităţi la ieşirea din maternitate, avînd în vedere situaţia sa, din care reiese clar că nu poate avea în grijă un copil. De la maternitate însă, deşi normal ar fi fost să se semnaleze situaţia, nimeni nu a emis vreo sesizare în privinţa venirii pe lume a bebeluşului, care nu are un viitor prea roz în sînul propriei familii.
„Există legea 272 care vizează colaborarea între instituţii, prin care asistentul social din maternitate să monitorizeze astfel de cazuri cu risc de abandon sau mame care riscă să îşi neglijeze copilului şi să sesizeze situaţia Serviciului Public Local de Asistenţă Socială de la nivelul Primăriei şi pe noi, la acest caz despre care ne-aţi sesizat vom merge din nou pe teren pentru o evaluarea iniţială şi vom sesiza la rîndul nostru SPLAS-ul pentru că ei sunt primii obligaţi după legea 272 să monitorizeze familiile cu copii nou născuţi şi asistentul comunitar de asemenea. Ce mă surprinde este că nu am fost sesizaţi de Serviciul de Asistenţă Socială care monitoriza acea familie. Deci, din momentul în care noi am preluat copiii care acum sunt în sistemul nostru de protecţie, ei aveau obligaţia tot după celebra lege 272 pe care nu o aplicăm numai noi, instituţia noastră, ci sunt mai multe instituţii care au atribuţii clare după această lege, ori din nefericire sunt unele instituţii care fie că nu au personal suficient, fie nu au timp pentru asta, nu ne-a sesizat nici maternitatea, poate că nici ei nu ştiau că este un caz social cu risc”, a mai afirmat Felicia Mihai.
De cealaltă parte, conducerea Serviciului Public Local de Asistenţă Socială susţine la rîndul ei că nu a avut cunoştinţe despre faptul că respectiva femeie a adus pe lume un nou bebeluş, în condiţiile în care acest caz era înregistrat în evidenţele acestei instituţii, iar dosarul, extrem de voluminos, prezenta detaliat situaţia familiei Boz.
"Femeia este diagnosticată cu afecţiuni mintale"
„Într-adevăr, avem în evidenţele noastre dosarul acestei familii, părinţii sunt concubini şi nu sunt căsătoriţi legali, femeia are domiciliul în Vorona şi este diagnosticată cu afecţiuni mintale. Am avut trei asistenţi sociali care au instrumentat acest caz şi avem şi toate adresele sosite de la Direcţia Copilului cu măsurile care au fost impuse în cazul celorlalţi doi copii, precum şi finalitatea acestui caz, respectiv preluarea acestora în sistem de urgenţă de către stat. Mîine voi lua măsurile necesare pentru ca o echipă să se deplaseze din nou la domiciliul acestei familii pentru efectuarea unei noi anchete sociale”, a declarat Dorin Burlacu, director SPLAS.
"Trebuie pus sterilet"
Din nefericire, nici legislaţia în vigoare nu oferă o soluţie autorităţilor pentru a împiedica femeile cu afecţiuni mintale să mai nască. Practic, femeile în cauză, chiar dacă nu au discernămînt, ar trebui să îşi dea acceptul pentru aplicarea unei metode de contracepţie de durată, cum ar fi procedura de legare a trompelor uterine sau introducerea unui sterilet. „Legislaţia care este nu permite aşa ceva decît dacă mama îşi dă consimţămîntul. Dacă ea nu are facultăţile mintale normale, ce putem face noi? Legislaţia nu este una clară, aici trebui lucrat, iar în cazul oamenilor care nu au discernămînt să se facă obligatoriu, să hotărască altcineva în locul lor care este în deplinătatea facultăţilor mintale, adică aşa o mamă care s-a constatat că nu este normală psihic, trebuie pus sterilet, sau fiind la a treia naştere trebuie legătură de trompe, dar asta tot cu avizul ei şi ea dacă este zero la intelect, legislaţia bate pasul pe loc. Sunt pe bandă rulantă astfel de cazuri”, a declarat şi Dora Vacariu, medic primar de medicină primară de familie şi planning familial din cadrul Complexului de Servicii Comunitare DGASPC.Iar un alt aspect ar fi lipsa resurselor financiare prin care să fie efectuate aceste proceduri, întrucît statul nu oferă nici un sprijin material acestor femei sau instituţiilor sociale care se ocupă de monitorizarea acestor cazuri deosebite şi cu risc asupra copiilor.
Gabriela ERDIC