Ministrul italian de Interne Matteo Salvini a făcut un apel către România să limiteze exportul de „sclavi” folosiți la muncile agricole din Italia. În ciuda condițiilor umilitoare în care muncesc în străinătate, românii continuă să refuze aproape orice mână de ajutor întinsă de statul român pentru a se întoarce în țară.
Liberalii mai ales și-au inclus în programul de guvernare și planuri prin care să îi aducă înapoi acasă pe românii plecați la muncă în străinătate. Iar pentru asta s-au gândit tot felul de proiecte cu finanțare nerambursabilă prin care stranierii să își deschidă propriile afaceri acasă, în România. Nu neapărat cu economiile obținute peste hotare, ci cu ajutor de la stat.
În acest sens, programul „Instalarea tânărului fermier” s-a focusat și pe românii plecați în străinătate, deși Măsura 6.1 s-a adresat în primă fază tuturor cetățenilor din mediul rural. Pentru stranieri, condiția a fost să facă dovada perioadei de rezidență din străinătate, care să fie de minimum 6 luni.
Din județul Botoșani, au fost depuse...
Dintr-o populație de peste 400.000 de locuitori, mare parte din mediul rural. Dintre cei 5, doi au avut probleme la dosar și au fost declarați neeligibili, întrucât nu au putut demonstra că au muncit în străinătate sau că pot lucra în sectorul agricol.
Și au primit finanțare pentru susținerea afacerilor în agricultură doar trei botoșăneni care s-au axat pe legumicultură și provin din Curtești sau Vlădeni.
Acești bani sunt acordați prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și pot fi accesați prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Fiecare apelant poate obține de la 30.000 la 50.000 de euro.
Pentru întreaga țară au fost alocați 20 de milioane de euro, însă dosare au fost doar 271, programul înregistrând un eșec și la nivel național.
A fost deschis în ianuarie, cu termen final de depunere pentru luna mai. Cum impactul a fost scăzut, termenul a fost prelungit până la data de 5 iulie 2021.
Cum acest program a fost 100% nerambursabil, interesul scăzut este cu atât mai surprinzător. Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) – Botoșani, Valeriu Iftime, susține că problema nu este neapărat atribuită guvernului, oricare ar fi el, PNL sau PSD. Ci a oamenilor, a românilor, a celor de acasă sau stranierilor, care nu s-au adaptat unui format legislativ și mental pentru a putea accesa fonduri nerambursabile.
„Pur și simplu este vorba și de cum este promovat. Faptul că doar cinci au apelat înseamnă că există un tip de intenție. Problema este că nu se promovează foarte bine. Și doi, există și o măsură de lehamite, pe care trebuie să o recunoaștem noi, cei care suntem în business, pentru că orice întâlnire pe care noi am propus-o, și sunt tot felul de oameni de afaceri mai mici sau mai mari, reacția lor față de astfel de propuneri este atât de înceată și nu cred că e din cauza numaidecât a incoerenței, să spunem, a mesajului guvernamental. Este și o poveste a noastră, a românilor, care vrem numai simplu să ni se întâmple viitorul”,
Valeriu Iftime, președintele CCIA
În oglindă, un program similar, derulat în perioada guvernării PSD, respectiv Start – Up Nation, s-a bucurat de un succes neașteptat, cererea fiind mult deasupra ofertei. Probabil că pesediștii au stat mai bine la partea de comunicare.
„Nu e mult 50.000 de euro, nu e nici puțin, dar repet, este o chestiune la care trebuie construit mult mai bine mesajul, iar oamenii mult mai bine instruiți. Dar și o participațiune mult mai bună a oamenilor de afaceri”, continuă Valeriu Iftime care își susține opinia despre lejeritatea românului de a aștepta „mâna destinului”, pentru că, până la urmă: „ce e nebirocratic în lumea asta când vrei să iei bani? Toți vor să ia bani, fără documente”.
Alte explicații privitoare la dezinteresul vădit față de „Instalarea tânărului fermier” pentru diaspora ar putea fi și faptul că mulți dintre cei care poate ar fi vrut banii pentru a-și deschide o afacere, au lucrat în străinătate fără forme legale și nu au putut face dovada rezidenței în alt stat.
Sau...
„Mulți au crezut că dacă vin nu mai pot pleca. Dacă statul îmi dă niște bani, mă leagă, cinci ani trebuie să țin afacerea și nu mai pot să plec. Numai că nimeni nu în serios treaba asta. Ideea de a veni în România nu e ca să îți dea niște bani. Ideea este de a se stabiliza forța de muncă, de a-i da unui om niște pârghii, dar să produci aici, în România, nu să pleci iar afară. Cineva vine și ia banii ăștia și îl lasă pe tat’su care stă aici și muncește și el pleacă înapoi în Germania. Cam asta este”,
încheie Valeriu Iftime
Și, nu în ultimul rând, astfel de programe au nevoie și de o coerență între punctul de început al unei afaceri și cel final, în care produsul ajunge la consumator. Pentru că majoritatea fermierilor sau legumicultorilor care produc nu au și o piață de desfacere de unde să-și scoată profitul.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
