„Nu numai că nu făcea treabă, ci chiar râdea de ceilalţi, ce erau verificaţi după numărul de copii prezenţi la ora şi chiar sancţionaţi. Când era rugat de Enciu să-l ajute la fanfară nu vroia. Crezând că i s-a făcut o nedreptate, precum că, colegii l-ar fi pârât că spunea bancuri politice şi vorbea urât la adresa statului, a promis că se va răzbuna pe ei”.Acesta este fragmentul unei note informative trimise pe 30 noiembrie 1988 Inspectoratului Judeţean de Securitate şi viza un angajat al Casei Pionerilor şi Şoimilor Patriei (CPSP). Este semnată cu numele conspirativ „Andrei Dan” şi este parte integrantă a unui dosar care ne dovedeşte că după revoluţie foştii turnători de la Botoşani nu s-au infiltrat doar în politică, ci au penetrat şi lumea sindicală.

Informator deconspirat după mai bine de două decenii
La mai bine de două decenii după ce „Andrei Dan” l-a pârât fostului organ comunist de opresiune cel vizat de turnătorie i-a aflat identitatea. În luna iunie 2011 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) i-a trimis o adeverinţă constatatoare prin care îl informează că, „pe baza documentelor din arhiva proprie, a stabilit identitatea informatorului cu nume conspirativ «Andrei Dan» în persoana numitului Şuliuc Gheorghe, născut la 17.09.1954 în Dragomireşti, jud.Vaslui, fiul lui Gheorghe şi Dochiţa”. Este nimeni altul decât cel care atunci ca şi acum era profesor la CPSP, actualul Palat al Copiilor. El a înştiinţat Securitatea de activităţile lui Mihai Diaconu, corepetitor în cadrul instituţiei, aflat în atenţia Ministerului de Interne din cauza criticilor aduse la adresa Partidului Comunist Român şi a bancurilor politice pe care le spunea pe la serviciu şi pe la nunţile şi botezurile unde cânta. La data la care „Andrei Dan” – Gheorghe Şuliuc întocmea amintita notă Diaconu avea deja un an de când i se deschisese dosarul de urmărire informativ „Muzicantul”, lucru care se întâmplase pe 17 noiembrie 1987. Cazul său a fost prezentat într-o „Ancheta Săptămânii” din 2009 (http://www.botosaneanul.ro/ancheta-saptamanii/securitatea-pe-urmele-%E2%80%9Cmuzicantului%E2%80%9D/) şi după cum v-am arătat şi atunci, el fusese deja pârât de o mulţime de cunoscuţi, astfel încât Securitatea tocmai îl lăsase fără postul de corepetitor de la CPSP.
Ce turna Şuliuc
Ca atare, Şuliuc le aducea securiştilor la cunoştinţă cum s-a comportat Diaconu după ce a rămas fără locul de muncă, vizat indirect de nota sa informativă fiind inclusiv Ludovic Schibinschi, cel care atunci era muzeograf, iar până anul trecut a fost director al Palatului Copiilor: „A fost desfiinţat postul de corepetitor al tov. Diaconu în perspectiva angajării unui paznic sau corepetitor. Atât tov. Diaconu, cât şi alţi prieteni de-ai lui, printre care tov. Schibinschi nu au înţeles această măsură decât o răzbunare a tov. preşedinte al CJOP (Consiliul Judeţean al Organizaţiei de Pioneri – n.r.) şi a tov. directoare a CPSP”.

Mai departe, Gheorghe Şuliuc relatează că, supărat de cele întâmplate, Mihai Diaconu ar fi început să se răzbune pe colegii bănuiţi că l-ar fi pârât. „Aşa că numai la o săptămână tov. Honciuc este aflat de tov. directoare că a luat o orgă electronică fără să anunţe pe nimeni şi o folosea la nunţi. Se analizează cazul şi tov. Honciuc este dat afară de la CPSP. Acum, tov. Diaconu spune la colegi că el a făcut-o. La alte câteva zile se află că tov. Burcan dă cheile lui Honciuc şi acesta ia nişte parchet vechi din magazie pentru acasă. Se analizează şi acest caz şi tov. Burcan pleacă din CPSP”, se menţionează în nota informativă trimisă de „Andrei Dan”. Spre final, se arată că Diaconu verifica prezenţa la cercurile de la CPSP, că pe 30 noiembrie Anica Huţanu şi un alt delegat al PCR au făcut un control la CPSP şi că prin instituţie se vorbeşte că „tov. de la partid au venit tot în urma reclamaţiilor făcute de tov. Diaconu”.  
„Niciodată nu mă aşteptam la el”
Mihai Diaconu, acum pensionar de 75 de ani, a început să intre în posesia actelor din „Muzicanul” abia în 2007, însă nu i-au fost predate toate piesele componente, astfel încât în iunie 2011 CNSAS i-a trimis o adresă prin care îl anunţă de deconspirarea lui „Andrei Dan”. „Niciodată nu mă aşteptam la el”, a fost reacţia septuagenarului când a aflat că unul dintre cei care l-au turnat era colegul său de la CPSP, deşi recunoaşte că pe vremea comuniştilor nu se aflau în relaţii dintre cele mai bune. „Nu ne certam, dar el venise la propunerea PCR din satul Pârlita şi când s-a văzut mare profesor la Palatul Copiilor a făcut-o pe-a marele comunist (…). El întotdeauna o făcea pe-a liderul de sindicat şi de forţă politică şi eu nu-l toleram pentru că eram împotriva PCR. S-a făcut duşmanul meu şi m-a turnat la Securitate că spun bancuri politice”, ne-a declarat Mihai Diaconu (foto dreapta). După turnătoriile lui Şuliuc şi a altora ca el Diaconu, care activa şi ca antrenor de şah la Clubul Voinţa, a fost retrogradat ca om de serviciu la Electrocontact. După revoluţie a revenit la Palatul Copiilor, unde, potrivit propriilor afirmaţii, Gheorghe Şuliuc s-a purtat frumos cu el.
Informatorul e acum ONG-ist şi mare lider sindical
Aşa-numitul „Andrei Dan” este şi acum profesor la Palatul Copiilor, unde coordonează Cercul de Orientare Turistică. Este în continuare lider de sindicat pe instituţie şi implicat în societatea civilă prin Cercul Eco-Turistic Carpates pe care îl prezidează. În această ultimă calitate este implicat într-o mulţime de proiecte destinate elevilor, în unele fiind partener cu instituţii importante din Botoşani. Astfel, de exemplu, în 2007, prefectul de atunci Gheorghe Sorescu l-a nominalizat ca membru în Comisia Tehnică pentru Elaborarea Programelor de Gestionare a Calităţii Aerului alături de directori sau reprezentanţi ai unor instituţii precum Agenţia pentru Protecţia Mediului, Direcţia Agricolă, Autoritatea de Sănătate Publică, Oficiul de Cadastru sau primăriile Botoşani, Darabani, Săveni şi Bucecea. Aceasta comisie, după cum îi spune şi numele, trebuia să întocmească un plan de gestionare a calităţii aerului conform prevederilor legale în vigoare. La aproape 23 de ani după ce CNSAS l-a deconspirat ca informator fostul „Andrei Dan” refuză dialogul pe această temă. „Până ce nu consult un avocat şi primesc un răspuns, că am făcut o adresă către CNSAS, nu pot da nici un răspuns, nu comentez. Nu comentez astea până ce nu primesc răspuns de acolo. Nu comentez asta, cu colegii am să rezolv problemele noastre acolo, între noi, nu, nu… când o să stabilească… Mai întâi să consult un avocat, vorbim după aceea”, ne-a spus telefonic Gheorghe Şuliuc (foto dreapta în tricou albastru), motivând că nu poate accepta o întâlnire cu reporterul Botoşăneanul.ro deoarece se află la munte. El deţine şi o importantă funcţie la nivelul Ligii Sindicatelor din Învăţământ, unde este vicepreşedinte judeţean. Şeful său de aici nu este tocmai îngrijorat de faptul că interesele a mii de salariaţi din învăţământ sunt reprezentate de un turnător. „Am discutat, dânsul a zis că îmi va clarifica, va depune şi în scris clarificări despre această situaţie. Mie mi se pare corect să ia o decizie singur, să o ia pe cea tranşantă, dar asta este altceva, nu aş vrea să discut prea mult pe tema asta. I-am promis că nu voi discuta. O să avem un colegiu la începutul lunii septembrie şi vom vedea ce e de făcut. Nu este o problemă atât de stringentă, vă spun sincer, că după 20, 30 de ani nu ştiu ce importanţă mai are, mai ales că avem şi preşedinte (Traian Băsescu – n.r.) în aceeaşi situaţie”, a afirmat Liviu Axinte, preşedinte LSI Botoşani. El a mai menţionat că la întâlnirea din septembrie va convoca toţi liderii sindicali şi se va supune la vot dacă Şuliuc va fi sau nu exclus din echipa de conducere a LSI. Acesta în condiţiile în care cel vizat nu se va retrage singur. Reporterul Botoşăneanul.ro l-a întrebat pe Gheorghe Şuliuc dacă intenţionează să demisioneze de la LSI, dar nici la această întrebare nu a primit un răspuns.
Palatul Copiilor, cuib de turnători
Gheorghe Şuliuc este doar unul din sumedenia de turnători activaţi de securişti în cazul „Muzicantul”.  O bună parte dintre aceştia proveneau chiar de la fosta CPSP. „Palatul Copiilor (foto dreapta) a fost o instituţie trambulină, toţi cei care au vrut să intre de la ţară la oraş îl elogiau pe Ceauşescu”, a precizat Mihai Diaconu. Şi omul are dreptate. Printre cei care l-au pârât la Securitate s-au regăsit Ioan Cenuşă, omul de serviciu de la CPSP, decedat între timp, Gheorghe Popescu, profesor de desen la aceeaşi instituţie şi Ioan Honciuc, profesor de sport. „Ajungem la o vârstă şi începem să ne sclerozăm, să ne tâmpim”, spunea Ludovic Schibinschi după ce s-a făcut public dosarul „Muzicantul”, mirat fiind că după atâta timp se scoate la iveală ce s-a întâmplat în ultimii ani de comunism. El nu îşi explică cum au ajuns unii foşti colegi de-ai săi să devină informatori ai Securităţii întrucât crede că în acest loc nu se desfăşura nici o activitate secretă contra sistemului. „Nea’ Mitică era un tip de distracţie, de bancuri, dar cine nu spunea bancuri atunci? Şi securiştii spuneau, cred că ei erau primii care spuneau bancuri”, a afirmat Schibinschi, care a fost chiar amic cu Diaconu. Cel puţin pentru unul dintre colaboratori, mai exact pentru profesorul Gheorghe Popescu, are însă o explicaţie : era un om mai fricos din fire şi probabil că a început să dea note informative de frica unor eventuale represalii. Printre cei care au semnat note informative se regăseşte David Iosef, preşedintele de atunci al Clubului Voinţa, actual lider al Comunităţii Evreilor din Botoşani şi mai apar totodată nume conspirative precum „Severin”, „Ţurcanu” sau „Florin”, a căror identitate nu a fost deocamdată aflată.  
Lăsat în pace de Securitate abia în anul revoluţiei
Mihai Diaconu a fost supravegheat de Securitate până pe 27 ianuarie 1989. În acea zi, maiorul Virgil Irimia, locotenentul Eugen Pânzariu (fostul şef al Serviciului de Paşapoarte) şi căpitanul Artemie Sturz au semnat un raport prin care propuneau închiderea dosarului „Muzicantul”. „Numitul Diaconu Mihai şi-a schimbat poziţia şi atitudinea faţă de politica partidului şi statului nostru, renunţând la comentariile sale necorespunzătoare. De asemenea, evită anturajele, iar când este surprins în astfel de anturaj şi se fac unele discuţii pe diferite teme social-politice se retrage sau schimbă natura discuţiilor. Fiind încadrat informativ cu sursele Ţurcanu, Severin, Florin şi Andrei rezultă că urmăritul nu mai manifestă preocupări necorespunzătoare la adresa politicii partidului şi statului nostru”, îşi motivează cei trei ofiţeri propunerea.

Documentul, care arată şi câtă gramatică ştiau securiştii – ei scriau „se retrage sau schimbă” a fost înaintat şefului Securităţii, lt.col. Gheorghe Mijia, care l-a aprobat. Mihai Diaconu nu uită însă nici acum calvarul de un an şi jumătate la care a fost suspus şi care, în afara turnătoriilor, a cuprins inclusiv montarea de microfoane în propriul său apartament. Nu se împacă nici cu ideea că oameni precum Gheorghe Şuliuc încă mai au curajul să desfăşoare activităţi publice: „Eu nu vreau să-i fac rău, dar el nu este omul care să apere interesele cetăţeanului pentru că nu este în măsură să facă asta. Eu vreau dreptate, cinste, democraţie. Cât mai trăiesc vreau să îndepărtez aceşti borfaşi din societatea democratică, care, ca să trăiască bine, au făcut rău la aţii. Eu mai am puţin de trăit, am 75 de ani, dar vreau să îndepărtez răul lăsat de PCR în aşa-zisa societate democratică”.
Sergiu BĂLĂŞCĂU