Redăm mai jos declarația politică susținută în ședința Senatului de către senatorul AUR, Dorinel Cosma.
În ultimele decenii, economia subterană a devenit un obstacol în calea dezvoltării economice. România ocupă primele poziții în clasamentul UE în ceea ce privește acest fenomen. Anual, țara noastră pierde zeci de miliarde de euro din evaziune fiscală, spălare de bani, neplata contribuțiilor sociale, munca la negru, furtul din societățile comerciale, înșelăciune, fals în declarații, activități criminale, etc.
Justiția a intervenit târziu, iar atunci când a făcut-o a operat la suprafață, lăsând cangrena financiară să evolueze mai departe. Legile din Romania s-au dovedit a nu avea dinți. Sute de dosare penale deschise în ultimul deceniu pentru infracțiuni economice zac și acum în sertare parchetelor.
Marele proiecte de construcții, finanțare și dezvoltare inițiate de către guvern și autorități locale au fost principalele surse de venit ale economiei subterane. Nevoia unor pretext pentru cheltuirea banilor publici de către firmele „de casă”, nu este ceva nou în România. De exemplu, marele Programul National de Dezvoltare Locală, finanțat cu 10 miliarde din bugetul de stat, acestă sumă a reprezentat o adevărată pusculiță a primarilor descurcăreți și al afeceriștilor conectați politic. Prin urmare, aceștia au deschis mii de șantiere prin investiții de utilitate îndoielnică sau fără relevanță în comunite, unde au fost ripiți sume uriașe de bani dorită lipsei unor mecanisme clare de control sau prin interpretărea prevederilor legale în scopul sustragerii și evitării impozitării, precum și unor tehnici de fraudare a banilor publici prin falsificare cantităților de materiale folosite.
Prin existența unei economii subterane este perpetuată dezordinea economică. Efectele economiei subterane se reflecta direct în încăsările slabe la bugetul de stat, munca la negru, deficitul de TVA (procentul de TVA neachitata din totalul TVA de plată), veniturile fiscale aflate la cel mai redus nivel, datoria publică, deficitul economic, irosirea banilor publici. Toate acestea sunt semne clare ale economiei neobservate. Astfel, statul devine mai vulnerabil. În final, cetățeanul este condamnat să trăiască în insecuritate.
Alţi factori care influenţează nivelul economiei subterane sunt: controlul statului asupra corupţiei, eficacitatea guvernului (calitatea serviciilor publice, calitatea seviciilor sociale), statul de drept, dar şi capacitatea guvernului de a reglementa în mod eficient economia.
În final, este evident că o mare provocare pentru guvernul României este aceea de a întreprinde unele măsuri politice eficiente pentru a face mai puțin atractiv activitatea din zona economiei subterane. Reducerea economiei subterane ţine de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor publice, eficienţa cheltuirii banilor publici.
Câteva soluții urgente pot fi reformarea sistemului de contribuții sociale prin principiul tratamentului echitabil al contribuabililor. Reducerea birocrației și costurilor de conformare la plata taxelor. Restructurarea ANAF, dezvoltarea unor mecanisme de control mai stricte, transparența, precum și accelerarea luptei anticorupție. Toate acestea pot fi doar câteva soluții pe termen scurt și mediu care ar putea sparge cercul vicios al economiei subterane. Pe cale de consecință, statul român ar putea redirecționa miliardele de lei scurse prin economia subterană în dezvoltarea României, dacă ar exista voință pentru programe și politici coerente din partea guvernaților.
(Comunicat Senator Cosma Dorinel)