Aproape 18 ani trecuti de la revolutia din  decembrie 1989 sau ce a fost atunci nu au fost destui pentru ca botosanenii sa afle  numele securistilor si nici a informatorilor, a celor  care i-au urmarit si i-au pirit la organele de  represiune. Deconspirarea pare la Botosani o bataie  generala de joc. Securist « de bine » Vicepresedintele PSD Botosani Mihai Darie,  care a recunoscut ca a facut parte din structurile  fostei Securitati, unde a activat mai bine de un  deceniu ca ofiter, nu are verdict de politie politica. Initial, Consiliul National pentru Studierea  Arhivelor Securitatii a decis in cazul sau ca a  facut politie politica. Darie a formulat insa o  contestatie, a adus niste martori si, oamenii care l- au trecut la inceput in rindul tortionarilor, l-au  scos ulterior de pe lista acestora. Ortacul lui Coposu In schimb, a fost introdus printre securisti Eugen  Hilote, fost  deputat PNTCD, consilier  municipal, director al  Casei Corpului Didactic,  profesor si, mai ales,  presedinte al filialei  judetene a Asociatiei  Fostilor Detinuti Politici. Despre Eugen Hilote stiau o multime de  botosaneni ca a facut ani grei de temnita tocmai pe  motive politice. A facut inchisoare comunista  alaturi de regretatul Corneliu Coposu, existind  si dovezi filmate in aceasta privinta. Totusi,  in 2001 a fost inclus pe o lista a CNSAS cu  persoane care au facut  politie politica. Nici pina  astazi Eugen Hilote nu a oferit vreo  explicatie si  nici nu a contestat public decizia CNSAS. sincron Maria Puiu, presedinte Asociatia  Fostilor Detinuti Politici : « Ii deconspira pe astia mici, pe aia mari, care au facut atita rau, ii lasa in pace » Deconspirarea la misto Povestea tragica, dar cu accente comice a  deconspirarii securitatii, are un exemplu demn in  persoana consilierului municipal Valentin  Guraliuc. Fiind obligat de lege sa precizeze daca a  colaborat cu fostele structuri de opresiune,  acesta a recunoscut in vara anului 2000, ca si  candidat la primarie, ca a facut-o. Raspunsul venit  de la CNSAS a fost unul naucitor: CNSAS i-a   precizat ca nu a fost informator si nici politie   politica nu a facut. Din categoria azi informatori, miine ne- informatori, fac parte si lideri judeteni ai partidelor  istorice. Deputat Liviu Cimpanu, presedintele  PNL Botosani, a fost introdus in urma cu un an  pe o lista de parlamentari cu dosar intocmit de  Securitate. Conform acestuia, liberalul ar fi  avut numele conspirativ "Sergiu" si ar fi semnat  un angajament cu Securitatea pe cind era  student. Dupa ce parlamentarul a contestat  hirtia de la dosar si a sustinut ca angajamentul  este un fals CNSAS i-a dat verdict favorabil. O poveste oarecum asemanatoare este si  cea a liderului taranist Marius Bogdan. Fost  candidat la Senat, medicul din Flaminzi a  fost in 2000 nominalizat drept colaborator al fostei  Securitati si a avut chiar verdict de politie politica.  Medicul a contestat la CNSAS prezenta sa pe  lista si, dupa audieri, a obtinut de la acelasi  organism o  adeverinta ca nu a fost nici agent,  nici colaborator al Securitatii si, deci, nici  politie politica nu a facut. Asociatia Revolutionarilor a incercat in repetate  rinduri sa afle care au fost securistii de la  Botosani, insa ... Theodor Cojocaru, Asociatia  Revolutionarilor 22 - 25 decembrie 1989 : “Toate demersurile au ramas fara raspuns” In aceste conditii fostul director adjunct al  Directiei Muncii Dan Stincescu este singurul  securist pentru care CNSAS a dat verdict de "fost agent al organelor  securitatii ca politie  politica". Acesta a fost ofiter de Securitate  inainte de revolutie, insa nici cazul sau nu este  lipsit de povesti tragi-comice. Dupa revolutie si-a gasit loc de munca in domeniul asistentei  sociale ca si consilier  juridic si, potrivit unor  fosti colegi, intr-o  perioada ar fi fost  insarcinat sa se ocupe  tocmai de dosarele  reparatorii pentru fostii condamnati politic. Dupa  aflarea verdictului  CNSAS, el a recunoscut  ca a lucrat la fosta  Securitate, dar sustinea  ca nu a facut rau oamenilor. Tortionari rasplatiti cu pensii uriase Dupa decenii la rind in care au schingiut oameni, au omorit, au distrus destine si familii,  securistii sint rasplatiti cu pensii uriase. Dintre toate  tarile fost comuniste din Europa de Est, in  Romania ex-tortionarii se bucura de cele mai mari  pensii. Un fost securist cistiga de aproximativ 7  ori mai mult fata de nivelul pensiei medii din  Romania. Doar in Rusia securistii mai au parte de  o asemenea atentie din partea statului. Astfel, cum la Botosani pensia medie este de  aproximativ 300 de lei, insemna ca un fost  securist cistiga in jur de 2.000 de lei. Aceasta este posibil pentru ca securistii nu s- au pensionat ca oamenii de rind. Daca in cazul  acestora pensia reprezinta rezultatul  cotizatiilor facute de-a lungul anilor la bugetul de  asigurari sociale, fostii angajati ai organului  comunist de opresiune beneficiaza de 85% din  ultima solda primita in ultima luna de activitate. In acest fel ofiterii care s-au pensionat cu gradul  de colonel si au avut si functii de conducere  ajung sa ridice si 4.000 de lei pe luna. La nivel national exista demersuri de diminuare  sau macar limitare a cresterii pensiilor fostilor  securisti. Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii  Comuniste a inaintat o propunere in aceasta  privinta la sfirsitul anului trecut, concomitent cu initiativa cresterii pensiilor fostilor detinuti  politici. Totodata, Institutul pentru Investigarea Crimelor  Comunismului lucreaza la elaborarea unui proiect  de lege pentru reducerea pensiilor securistilor.  Conform initiativei normative, pensiile  securistilor, mai exact ale celor impotriva carora  exista decizii definitive de politie politica, ar urma sa  fie reduse pina la nivelul pensiilor pentru muncitorii  necalificati. Deocamdata insa initiativele sint in faza  incipienta si greu de legiferat. Chiar daca ar  ajunge in Parlament, acolo ar trebui sa fie  votate inclusiv de fosti ofiteri de securitate,  precum PRM-istul Ilie Merce, care are o pensie  de peste 2.000 de lei. Investigatie realizata in septembrie 2007