SCRIE SCRIITORUL : Un partid pitic ce încape într-un ibric

 

«În final, bucuria a fost mare. Probabil că-n auzul greilor portocalii de Botoşani, inclusiv a primarilor din judeţ, mai rezonează şi acum vocea liderului „Mişcării pentru Botoşani”, de pe timpul alegerilor generale»
partid ibric
Într-un bar intră un chinez pitic şi se îndreptă direct spre tejghea. După mai multe încercări se aburcă pe un scaun şi cere cu insistenţă un suc. Enervat că nu primeşte nici un răspuns coboară şi trece în spatele tejghelei. Când colo ce vede, un alt pitic chinez sărea nevoie mare întrebând de zori: fanta sau cola. Ei bine, acest banc reflectă, umoristic privind, poza PDL-ului de astăzi. De fapt e vorba de toată dreapta. Se spune că fiecare popor îşi alege conducătorul pe care-l merită, acelaşi lucru se întâmplă şi la nivelul partidelor dâmboviţene. Priviţi cu atenţie spre scena noastră politică încercând să-i judecaţi cu detaşare pe şefii formaţiunilor politice şi veţi avea imaginea conduitei şi caracterului nostru naţional, de la vârf până la poalele societăţii.
S-o luăm metodic. Începem cu partidul gigant: PSD. E asemenea unui pivot de baschet ce stă sub panou şi tot dă la coş. Ştim bine, lui Victoraş Ponta îi place la nebunie baschetul, alonja partidului l-a ajutat să devină coşgeterul politicii dâmboviţene. Mai ştim că premierul e şi un plagiator dovedit. Aceeaşi expresie o are şi formaţiunea pe care o conduce, PSD e copia fidelă a defunctului PCR; mişcări greoaie dar hotărâte, cu efecte nocive pentru popor, abuzuri cât încap, pe deasupra, membrii partidului, cu mic cu mare, cultivă minciuna cu-o plăcere diabolică. E momentul să ne aducem aminte de campania electorală de anul trecut când poporul a îngurgitat promisiuni cu nemiluita.
Partidul Naţional Liberal e un partid al somnoroşilor, liberalii noştri nu ştiu pe ce lume trăiesc, realitatea, pentru cei mai mulţi dintre ei, e un coşmar, sunt frisonaţi de tot ceea ce văd în jur şi nu pot reacţiona, par paralizaţi, zilnic calcă în străchini. Partidul e mutilat, nu mai are o fizionomie istorică. E drept, au fost şi timide încercări de trezire, numai că de îndată au dat greş, e cazul tandemului Chiliman – Moisescu. Crin pare a avea lujerul prea tare pentru a se lăsa răpus aşa uşor doar de doi trubaduri, cu toate astea, sunt convins, în curând va veni ziua deconturilor şi se va alege scrumul de el.
Şi acum să ne oprim la cel mai anemic partid din Parlament: PDL. Când era pe cai mari, alde Olteanu şi Videanu îi trimiteau pe cei din opoziţie la cules de fragi prin pădurile patriei considerându-i nişte prichindei guralivi şi neajutoraţi. Astăzi stau smirnă în băncuţele lor şubrede învăţând scăderea din doi în doi. De când matelotul le-a bătut obrazul sunt ca nişte pui de bogdaproste, pradă uşoară pentru rechinii uselişti. Unde mai pui, şi-au ales omul pe care îl meritau, un  peştişor de acvariu cu ifose de buldog. O ciudăţenie de politician. Pe zi ce trece Vasile Blaga e tot mai aproape de Alzheimer decât de partid. A fost în China uitând de îndată pentru ce-a fost, sosit în ţară a ţinut un discurs sforăitor despre „Partidul Comunist Chinez” considerându-l apropiat doctrinar de PDL. Când rostea aceste anomalii până şi privirea îi devenise oblică. Cei de care este  înconjurat sunt la fel, nişte chinezi europenizaţi. Şi apoi, cu asemenea fantoşe în frunte, partidul e mai mult mort decât viu.
La PDL Botoşani lucrurile stau la fel. Trădătorii, simţind că sunt ignoraţi şi batjocoriţi de cei cărora le-au adus voturi anul trecut prin atâtea sacrificii de … imagine, au început să se regrupeze sub acelaşi acoperiş portocaliu aşteptând în tăcere binecuvântarea preaînţeleptului lor lider, Cătălin Mugurel Flutur. Pentru a fi iertaţi de „insignifiantele lor rătăciri” resemnaţii au fost puşi să jure credinţă veşnică buldogului de la Bucale. Ca-ntr-un ritual numai de ei ştiut s-au aşezat în jurul unei mese împovărate cu sticle şi pahare mormăind blesteme la adresa celor de la putere şi recitând tot felul de poezioare de partid. Despre trădare nu s-a suflat o vorbă. Au curs pupături, lacrimi şi îmbrăţişări. Rămâne o dilemă; nu se ştie cât de sincere au fost acestea, şi Domnul Hristos, înainte de a fi trădat, a fost îmbrăţişat frăţeşte de Iuda. În final, bucuria a fost mare. Probabil că-n auzul greilor portocalii de Botoşani, inclusiv a primarilor din judeţ, mai rezonează şi acum vocea liderului „Mişcării pentru Botoşani”, de pe timpul alegerilor generale: „descurcaţi-vă cum puteţi, munciţi pentru voi 80% spre a nu avea probleme în următorii 4 ani şi 20% pentru partid”. În final s-a rostit un îndemn bărbătesc: împreună vom merge pe mai departe, cu aceeaşi determinare, şi la următoarea plimbare electorală.
Lucian ALECSA
CITEŞTE ŞI:
PDL-iştii în focul alegerilor, au deja un candidat şi jumătate la primele două funcţii