În ultimele zile, atât în mass-media cât şi pe scena politică se vehiculează cel mai des vehiculat cuvânt este „regina”, care a devenit un fel de cuvânt „cheie” pentru descifrarea corupţiei. Mai toţi dau cu presupusul, dar nimeni nu reuşeşte să-i tragă voalul de pe faţă.
Cuvântul a fost lansat de însuşi preşedintele statului imediat după prima tură de arestări în rândul vameşilor şi poliţiştilor de frontieră. Aşa că putem pleca de la premiza că Traian Băsescu compară România cu o tablă de şah a corupţiei şi că datoria lui e să încheie partida pe timpul mandatului, chiar dacă în joc sunt şi piese grele din partidul care l-a propulsat la Cotroceni. Imaginea pe care ne-o induce preşedintele despre România e cât se poate de credibilă, într-adevăr, de peste două decenii această ţărişoară a fost supusă unui joc de orgolii şi hoţii între cei ce-au ajuns la masa bogaţilor, aşa că toţi cei care s-au perindat pe scenă politică au mutat cel puţin un pion la viaţa lor, alegându-se spontan cu teşcherelele pline.
Să încercăm ca mai întâi să vedem ce ne spun cele 64 de pătrăţele de pe tablă, împărţirea pe culori nu poate reprezintă decât România în alb şi negru, aşa cum se vede din afara graniţelor dar şi de la pupitrul adevărului; cu săraci şi avuţi. În schimb, piesele îi reprezintă pe politicieni; cei de la putere sunt de culoare albă, iar cei din opoziţie sunt de culoare închisă. Conform regulilor jocului cei cu piesele albe, adică cei desemnaţi prin vot de către populaţie să prea conducerea jocului, fac prima mutare, după care intervine succesiunea mutărilor, fără a mai cântări prea mult culoarea politică. Dacă în jocul sportiv contează foarte mult inteligenţa jucătorilor, în jocul politic accentul se pune pe cu totul alte abilităţi umane, şi anume: pe obrăznicie, pe spontaneitate pragmatică şi, nu în ultimul rând, pe duplicitatea malefică. Să nu uităm, că pe tabla de şah a politicii noastre dâmboviţene, de la pioni şi până la regină toţi sunt sub culpa corupţiei, de altfel se ştie, în joc sunt două regine, una de alb alta de negru, din ’90 încoace cei implicaţi şi-au tot schimbat culorile, aşa că nu se poate arunca anatema numai asupra unei singure regine.
Extrapolând căutarea poate c-ar fi bine să facem o scurtă retrospectivă a partidelor jucate de către politicieni în democraţie, cu siguranţă vom da peste foarte multe regine, vom da peste mutări false care să ne inducă în eroare, vom da peste regi în travesti, gen Adrian Năstase, vom da peste pioni arborând înfăţişări de regine, gen Victor Ponta şi Crin Antonescu, sau nebun mutat de alt nebun, e cazul tandemului de la putere Emil Boc - Traian Băsescu.
Ce-i drept, privitorul de rând nu înţelege mare lucru din acest joc, oricum, după ce asistă neputincios la el, rămâne cu-n gust amar. Cred că e timpul să pice şi celelalte piese, nu numai pionii.
Lucian ALECSA
