De cum a apărut pe scena politică n-a făcut decât să se răţoiască cu fantomele, nu palpează în nici un fel realitatea. În plus, e şi orgolios. Şi cum cine se aseamănă se adună, la Botoşani avem un ţărănist de aceeaşi anvergură; în afară de încăpăţânare nu mai are o altă veleitate de politician
Puţin români mai vorbesc astăzi despre ţărănişti, iar cei care o fac, o fac cu reproş sau doar cu jumătate de gură. Poate că mai sunt şi câţiva nostalgici, dar şi aceştia au noduri în gât când vine vorba despre ţărăniştii de azi. Da,
PNŢCD a ajuns un partid de nişă, este asemenea unui liliac, stă toată ziulica atârnat cu capul în jos prin unghere şi numai noapte, când nu-l vede nimeni, îşi fâlfâie fragilul trup de şoricel. E trist ce s-a întâmplat cu acest partid istoric care a dat României poate cele mai mari personalităţi politice din perioada interbelică, care a pus din greu umărul la modernizarea ţării. După ’90 a avut şansa de a-şi recăpăta demnitatea şi onoarea de odinioară terfelite de comunişti, numai că a ratat-o într-un mod infantil şi irecuperabil. Topirea partidului s-a produs tocmai în momentul când poporul i-a acordat încredere, când avea oxigen din plin pentru a prinde vioiciune şi-a demonstra maturitate şi capacitate anticipativă. Cu siguranţă, dacă ar fi profitat de acest lucru, astăzi am fi fost respectaţi de occidentali şi am fi dus-o bine. N-a fost deloc aşa, partidul a fost lovit din interior şi din afară, după patru ani de guvernare a ajuns o fosilă, bun de pus în vitrina istoriei.
CITEŞTE ŞI:
Alianţa DA (re)născută la Botoşani cu lapte, trădare şi aroganţă liberală
Primul şut, direct în creştet, l-a primit de la cei care timp de jumătate de secol l-au ţinut în formol, este vorba despre comunişti. Să ne aducem aminte cu câtă mânie proletară
„emanatul revoluţiei” Ion Iliescu, cu şleahta lui de bolşevici, a lovit în partidele istorice care încercau să-şi facă simţită prezenţa. Dacă liberalii lui
Radu Câmpeanu au parat mai uşor loviturile, făcând tot felul de eschive, la fel cum fac şi astăzi, ţărăniştii seniorului
Corneliu Coposu şi-au păstrat verticalitatea neacceptând compromisuri. Acest lucru i-a speriat pe comunişti şi securişti, acţionând de îndată în consecinţă; şi-au infiltrat în fragilul corp ţărănist tot felul de viruşi, iar după moartea celor câţiva anticorpi, e vorba de
Corneliu Coposu şi
Ion Raţiu, partidul a cedat. Paradoxal, perioada cea mai vizibilă a descompunerii a partidului a fost când era pe val. Cu toţii ne aducem aminte de dezastrul guvernării
CDR,
cuEmil Constantinescu în rol de paiaţă. Ei bine, ultimul upercut tocmai de la acest politician de gumă l-a primit, după 2000
PNŢCD-ul nu s-a mai ridicat de la podea. Unde mai pui, cei care au încercat să-i dea primul ajutor tot nişte lichele s-au dovedit a fi:
Victor Ciorbea şi
Andrei Marga.
CITEŞTE ŞI:
SCRIE SCRIITORUL despre Portocaliul pământiu de la PDL Botoşani
Acum, în fruntea partidului e un avocăţel, pe nume
Aurelian Pavelescu, ce se dă mare cavaler ţărănist. În realitate nu-i decât un Don Quijote dâmboviţean. De cum a apărut pe scena politică n-a făcut decât să se răţoiască cu fantomele, nu palpează în nici un fel realitatea. În plus, e şi orgolios. Şi cum cine se aseamănă se adună, la
PNŢCD Botoşani avem un ţărănist de aceeaşi anvergură; în afară de încăpăţânare nu mai are o altă veleitate de politician. E vorba de profesorul
Cornel Furtună. Când îl văd îmi vine în minte extraordinarul poem al lui Matei Vişniec „Oraşul cu un singur locuitor”. Prin anii ’50 în România circula o zicere, pusă pe seama lui Păstorel Teodoreanu, care suna aşa:
„Căpitane , nu fi trist / garda merge înainte / prin partidul comunist.” Parafrazând, putem spune fără a ne înşela: ”Seniore, nu fi trist / PNŢCD-ul merge înainte / printr-un vajnic comunist”.
P.S. Congresul PNŢCD, cu realegerea lui Aurelian Pavelescu în funcţia de preşedinte, a trecut aproape neobservat, probabil şi din pricina sloganului acestuia, care e „demn” de a fi ignorat: ”Îndrăzniţi, eu am cucerit lumea!” Mâine-poimâine şi Cornel Furtună se va da cel mai tare politician al locului.
Lucian ALECSA
[[banner]]
