SCRIE SCRIITORUL : Mahmureală politică

 

Setea de putere duce la beţie, beţia duce la alcoolism politic, iar cei care practică aşa ceva îşi pierd uşor minţile intrând apoi într-un soi de mahmureală existenţială. Priviţi această aserţiune ca pe o concluzie la ceea ce se întâmplă pe scena noastră politică. Când vine vorba despre un om politic, orice epitet sau orice comparaţie ai folosi, eşti sigur că nu greşeşti. Te ia cu frisoane când auzi vorbe de genul:  Trebuie să creăm satisfacţie oamenilor” sau „iubiţi-vă şi nu vă mai trădaţi”. Aceste cuvinte au fost rostite de liderul conservatorilor botoşăneni, Paul Onişa, în timpul marii logodne judeţene pesedisto-liberalo-conservatoare. Păi, neicuşorule, vezi că într-o bună zi o să-ţi dea mintea în clocot de atâta expunere la marea înţelepciune a omenirii şi-o să behăi la soare precum vecinul de alianţă, Florin Ţurcanu! Rogu-te, nu privi aceste „mici  puseuri” de adevăr, decât ca pe nişte atenţionări şi nimic mai mult!
Sincer, conservatorii botoşăneni nu vor rămâne decât nişte murături politice, pot să pună în frunte şi-un star de cinema, nu-i de ajuns un dandy de provincie. Eu, unul, îl compătimesc pe Paul Onişa, după ce-a ieşit cu înţepături şi şuturi în părţile dorsale din PNL, fiind aruncat peste gard ca un ultim liberal, acum se dă la pupături cu deputatul de Suliţa, de parcă acestuia nu i-ar mai mirosi mâinile a caş şi a zer de oaie. Ştiu, motivaţia unor astfel de indivizi sună cam aşa: ”politica e o sumă de compromisuri”. Cred că nu mai merită radiografiat Partidul Conservator, sunt convins că mulţi botoşăneni fac alergie la imaginea lui „Felix-motanul”.
Merită să amintim că acest partid, acum câţiva ani se bucura de-o oarecare popularitate şi pe aceste meleaguri, d-na Marcela Lozneanu a fost chiar vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. Ce-i drept, pe atunci Dan Voiculescu nu era dovedit a fi „Felix”, era privit doar ca un mânuitor de bani ceauşişti. Între timp CNSAS a scotocit prin arhivele Securităţii şi-a dat peste actul de naştere al informator ordinar, a cărui nume conspirativ era Felix, care dintr-un exces de zel şi-a turnat până când şi rudele la Securitate. „Cu d-na Marcela în frunte, partidul avea  succese multe”, aşa sună deviza unor nostalgici conservatori, care nu vor să audă de traseistul Onişa. O tempora, o mori! Da, pe atunci se putea turna şi la Botoşani un cadru din filmul „ Felix şi Otilia”, şi poate c-ar fi fost o secvenţă amuzantă, acum nici această satisfacţie nu mai au simpatizanţii acestui partid, ar suna de-a dreptul caraghios să se filmeze un desen animat intitulat „Motanul Felix şi pisoiul încălţat”, în regia senatorului Ghiţă Marcu şi cu Florin Ţurcanu ca scenarist.
E timpul ca unii politicieni să se trezească din mahmureală puterii şi să privească spre cetăţeni cu luciditate şi responsabilitate.
Lucian ALECSA