După cum se pare dl Ovidiu Portariuc şi-a schimbat priorităţile, spiritul locului rămânând dosit undeva la periferia preocupărilor sale administrative, ordinea de zi este completată cu … aspecte stringente, de altă natură, nicidecum culturale. Poate că e de înţeles, după atâtea promisiuni electorale
Ştiu, veţi spune că nu există nimic în comun între numele genialului poet de la Ipoteşti şi un
ştiulete, fie el şi ecologic. Ei bine, vă spun, în mintea primarului municipiului Botoşani există o rivalitate în acest sens, câştig de cauză având fructul… păpuşoiului. E trist cum alesul unei comunităţi poate ignora cu atâta îndârjire spiritul locului. Este ştiut faptul că
brand-ul Botoşaniului este reprezentat de personalităţile ce şi-au luat zborul spre universalitate de pe aceste plaiuri. Nimeni nu spune că nu ar reprezenta performanţe cultivarea plantelor ecologice şi exportul de pantaloni cu emblema unei fabrici din Botoşani, numai că există şi o diferenţă, pe care o consider chiar esenţială; roadele pământului sunt pentru consumul imediat, fie că-s mâncate de români sau de nemţi, iar pantalonii, chiar dacă sunt purtaţi de mari staruri de cinema sau de vip-uri de pe întreg mapamondul, până la urmă tot se rup pe la genunchi, în schimb,
Eminescu, la cei 125 de ani de la trecerea lui la cele veşnicie, e la fel de viu şi prezent în fiinţa noastră naţională.
CITEŞTE ŞI:
Proiect Portariuc: Botoşani-zonă liberă de organisme modificate genetic
Să fim bine înţeleşi,
Eminescu nu aparţine unui grup de oameni, fie el format din scriitori, sau unei comunităţi, el este amprenta spiritului naţional şi face parte din structura noastră ca popor. Noi, cei născuţi în aceste locuri, ar trebui să avem mândria de a fi mereu în miezul spiritului românesc, să răspundem cum se poate mai frumos acestui privilegiu. Din 1991, la iniţiativa
Fundaţiei „Hyperion-caiete botoşănene” municipalitatea acordă an de an cel mai râvnit premiu naţional de poezie
„Mihai Eminescu” unui poet român în viaţă, laureatul devenind şi cetăţean de onoare al Botoşaniului. De fiecare dată pe
15 ianuarie toată floarea scriitorimii române se adună la
Eminescu acasă. E ziua când Biserica „Uspenia”, loc unde a fost botezat poetul, devine neîncăpătoare, iar centrul vechi al oraşului este depopulat de minorităţi. 15 ianuarie a fost decretată şi
„Ziua Culturii Române”, tot ca semn de respect pentru Eminescu, iniţiativa pornind tot de la Botoşani.
CITEŞTE ŞI:
Aventurile patriotice peste graniţă ale primarului Flutur - VIDEO & GALERIE FOTO
Până în acest an n-au fost întâmpinate greutăţi din partea autorităţilor locale, toţi aleşii municipiului din ultimii 22 de ani au răspuns pozitiv de fiecare dată provocărilor iniţiatorilor, sprijinindu-i faptic pe aceştia. Şi anul trecut acţiunea s-a desfăşurat sub semnul normalităţii, chiar dacă nu a fost consemnată în
„raportul de realizări” al domnului primar. După cum se pare
dl Ovidiu Portariuc şi-a schimbat priorităţile, spiritul locului rămânând dosit undeva la periferia preocupărilor sale administrative, ordinea de zi este completată cu … aspecte stringente, de altă natură, nicidecum culturale. Poate că e de înţeles, după atâtea promisiuni electorale, după atâtea mişcări de trupe la nivelul Primăriei Botoşani, numai de Eminescu nu-i mai arde. De câteva săptămâni organizatorii acestui eveniment încercă să-i treacă pragul, să aibă cel puţin o discuţie de principiu privind desfăşurarea
„Zilelor Eminescu”, unde
Primăria Botoşani este parte… activă şi nu pasivă. Distinsul nostru ales consideră că-i firesc crearea suspansului şi amânarea dialogului pentru o dată liberă din… calendar. Sper ca această dată să nu fie după 15 ianuarie 2014.
Lucian ALECSA
[[banner]]
