SCRIE SCRIITORUL despre „maieutica” de maidan și tata Florea

Termenul de „maieutică” vine de la Socrate. Până în zilele noastre a căpătat foarte multe transformări,  însumând zeci de nuanţe semantice, fondul rămânând totuşi acelaşi. Este delicat să-l angajăm în definirea unor manifestări politice,  de aceea l-am şi pus între ghilimele.

 

Pentru a preîntâmpina unele confuzii  vreau să afirm că radiografiind  gândirea unor specimene politice nu am dat peste nici o idee filozofică, în schimb am văzut foarte multă dibăcie în calcularea mişcărilor interlocutorilor şi adversarilor politici, asta doar pentru deturnarea adevărul. Pentru a nu lăsa cititorul în pâclă voi încerca să fac lumină asupra unui caz, pe care-l analizez de ceva timp şi care mi-a fost dat să-l simt cât se poate de aproape, printr-o confruntare de maidan care a avut loc nu cu mult timp în urmă în faţa clădirii Consiliului Judeţean şi a Prefecturii. Este vorba de Florea Ţurcanu din Suliţa. Sunt convins că dezlănţuirea fermierului a avut loc în urma unui  scenariu bine gândit în rândul familiei, nu cred să fi fost doar un simplu impuls patern. Individul a venit la intimidare.
CITEȘTE:
 SCRIE SCRIITORUL despre în ei totul e spoială și sclavii banului
Concret. Într-o zi de miercuri, mai exact pe 28 ianuarie,  m-a luat la refec nimeni altul decât tatăl preşedintelui Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, somându-mă să-i las copilul în pace, să nu mai scot o vorbă despre el şi să nu mai scriu nici un cuvânt despre ceea ce face el ca politician că altfel se va răzbuna mai întâi pe familia mea,  apoi pe mine. Era atât de violent şi învolburat  în limbaj că pe loc îl trecuse transpiraţia iar ochişorii îi jucau în orbite ca nişte mărgeluţe de abac. I-am primit acuzele cu detaşare, de teamă să nu-i sară placa din ţeastă. Sincer, nu-mi venea să cred că preşedintele CJ, politician care se laudă c-a ajuns ceea ce este primind votul a peste o sută de mii de botoşăneni din toate colţurile judeţului,  trebuie să fie apărat în faţa presei de  tăticul său, „cu orice probleme de sănătate”.
CITEȘTE:
SCRIE SCRIITORUL despre cântecul de lebădă al împăratului   
Când i-am spus că portretizarea şi evidenţierea unor trăsături de caracter negative ale unui politician prin folosirea pamfletului sau a altor specii literare este permis, zbuciumatul tătic s-a avântat şi mai rău în injurii. A coborât tonul în momentul când i-am amintit de cele două dosare penale de la DNA Suceava, unul pe numele său, iar cel de-al doilea pe al soţiei sale,  privind primirea unor subvenţii necuvenite pentru câteva sute de capete de ovine şi caprine. Nemaiavând suflu, abia mi-a şoptit:  ”după câte ştiu domnul avocat Cristi Popovici deja le-a rezolvat”. Piuitul i-a pierit de tot în clipa când i-am adus aminte şi de modul cum şi-a construit abatorul prin firma deputatului Costel Şoptică. De data asta replica a fost pe un ton aşezat, iar ochişorii abia de-i mai pâlpâiau în orbite:” Da, mi l-a făcut fără să-i plătesc pe loc, dar acum am o înţelegere, să-i dau în fiecare lună o sumă de bani”. Nu pot crede decât că a spus adevărul gol-goluţ, altfel nu miroase a bine. La despărţire mi-a aruncat şi câteva blesteme, ceva cu bătutul pe toacă.
CITEȘTE:
 SCRIE SCRIITORUL un poem: Eminescu
După câte ştim, Florin Ţurcanu, când a fost votat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani,  era major, vaccinat, cu „ antecedente politice” la activ; un mandat de viceprimar de Suliţa şi un mandat de deputat, având şi-o laborioasă activitate de lider liberal după alungarea lui Liviu Câmpanu. Aşa că preşedintele tuturor botoşănenilor nu-i chiar un smiorcăit care să ceara părinţilor să-i vină în ajutor când este criticat în mass-media. Încă nu l-am văzut cu suzeta în gură şi nici sugând la  biberon din sticluţă. E posibil s-o facă pe ascuns? Nici asta nu cred. E ditamai bărbatul, cu fruntea lată, se dă şi un vajnic apărător al dreptăţii, cică la ceas de seară ar mai avea şi ceva „prinţipuri împărăteşti”. Tot în acea confruntare, de data asta fiind şi Florin Ţurcanu de faţă, domnul fermier de Suliţa a spus-o răspicat:” Spune-i tu, Florinel, dacă nu ţi-am adus cărţi să-l citeşti pe Brăteanu. Tu ce-ai făcut?”
CITEȘTE:
 SCRIE SCRIITORUL despre căpriţe şi revelioane: Puţin din toate, nimic de durată
E ştiut faptul că ori de câte ori „tata Florea” sare calul,  de îndată cei din familie au scuza deja pregătită: ” Nu-l luaţi în seamă, are probleme cu capul , are placă, aşa e el!”. Această strategie se pare că a dat roade până în acest moment. E trist pentru toţi cei din familie care recurg familie care recurg la o astfel de „maieutică” de maidan, în acest fel i s-au încurajat comportamentul temperamental şi obrăznicia fără margini, făcându-l să se creadă de neatins. Vă spun cu certitudine, „tata Florea” e teafăr,  revene foarte repede în parametrii normalităţii atunci  când i se arată derapajele, mai ales cele cu damf penal. Scenariul la care recurge familia Ţurcanu este unul cel puţin ciudat, chiar cu-o uşoară adiere patologică. Pentru a evita un diagnostic greşit , voi continua să radiografiez fenomenul şi să evidenţiez comportamentul domnului fermier Florea Ţurcanu.
Lucian ALECSA
CITEȘTE:
 SCRIE SCRIITORUL: Pluguşor cu politicieni, între măgari, gâsculiţe, penali şi strigoi