Piaţa românească de alimente e invadată de tot felul de produse „tradiţionale”pline de E-uri, nu este zi să nu apară câte un nou cârnat strămoşesc, de parcă ne-am trage dintr-un neam de măcelari. Cel puţin pe timpul dictaturii ne consolam cu ideea că „partidul e-n toate, chiar şi-n foamea din maţe”, foarte rar aveam curajul să salivam la gândul unor produse tradiţionale, doar de sărbători dacă aveam părinţi la ţară şi mai apucau să taie câte un porc pe ascuns. Prin celebrele alimentare arareori mai prindeai câte un baton de salam de soia sau câte un pachete de pui congelaţi, marca „Fraţii Petreuş”, asta se întâmpla în special în preajma sărbătorilor naţionale ; 1 Mai şi 23 August, în rest ni se ofereau pe îndestulate conserve şi compoturi, cică acestea n-ar fi făcut bine la digestie. De asemenea, de cel puţin trei ori pe zi eram hrăniţi cu ideologie marxistă, iar în loc de desert ni servea câte o porţie de speranţă prin programul  naţional „mens sana in corpore sano”  reactualizat mioritic de gândirea paranoică a Elenei Ceauşescu sub titulatura de „alimentaţie raţională”. Cu toate astea şi astăzi mai sunt nostalgici după acele vremuri, aceştia fac parte din tagma foştilor securişti şi activişti de partid. Aceşti indivizi nu ar trebui să fie posedaţi de asemenea impulsuri „retroactive”, nu cred să existe vreun fost slujitor al comunismului să aibă pensie mai mică de 800 de euro pe lună, mai degrabă cred că sunt măcinaţi de ideea că nu-şi mai pot exprima înalta lor gândire politică dobândită pe la Academia „Ştefan Gheorghiu”.
Să revenim la tradiţionalele produse româneşti îmbibate cu  E-uri, conservanţi şi coloranţi, care reprezintă o bombă pentru organism. Producătorii noştri de preparate din carne sunt mai pricepuţi la fabricare de etichete false decât la cunoaşterea reţetelor produselor tradiţionale. Foarte rar mai găseşti câte un produs ca după ce-l consumi să poţi spune „e ca la mama acasă”, acum vezi în galantare „salam ţărănesc ardelenesc” vânăt la culoare, la preţ de… second-hand, dar în termen de garanţie. Am văzut „muşchi ţărănesc de Bucovina” la 17 lei kg., de parcă animalul sacrificat ar fi fost îngrăşat cu pompa. Tot în categoria produselor „tradiţionale” găseşti tot felul de sortimente de pâine, de la cea împletită, cu gust de rozmarin sau ulei de măsline, la cea din tărâţe de grâu, care de fapt conţine colorant. Mai ciudat este atunci când găseşti produse tradiţionale ce provin din China sau Thailanda.
Principala vină în încurajarea acestor aberaţii o au inspectorii de la Protecţia Consumatorilor, care închid de cele mai multe ori ochii la sesizările noastre, se mulţumesc să-i atenţioneze prin câte o amendă simbolică, în felul acesta vom continua să ne alimentăm cu E-uri cancerigene.
Lucian ALECSA