SCRIE SCRIITORUL : Cronica unui meci amânat

 

Ori că se vor comasa spitalele ori că vor rămâne actuala formă de organizare tot vor fi nemulţumiri, s-a ajuns ca sindicatele din sănătate să se războiască între ele şi asta sub umbrela politicului. Uite, acesta este unul dintre motivele decredibilizării sindicatelor din România. Ştim foarte bine ce s-a întâmplat acum câteva luni cu liderul naţional al sindicatului Sanitas, Marius Preda. Fără a se fi sfârşit meciul, pot face un scurt comentariu despre interesele ce-i mână în luptă pe liderii sindicali; este un fel de meci al păstrării birocraţiei în sistem. Şi apoi, este riscul ca sănătatea botoşăneană să retrogradeze, acest fapt ar duce la consecinţe şi mai dure pentru pacientul acestor locuri, iar domnul Oprişanu poate avea soarta patronului Adrian Mititelu, cel care, încăpăţânându-se, a dus la desfiinţarea echipei de fotbal Universitatea Craiova, unul dintre simbolurile Băniei. Nu ştiu dacă această comparaţie este nimerită dar, cu siguranţă,  acum e cea mai vizibilă.
Ce-i mână pe ei în luptă? Liderii celor trei sindicate de la spitalele puse pe lista comasării nu vor nici în ruptul capului aşa ceva, primesc restructurarea sistemului de Sănătate , dar fără să se schimbe ceva. Coincidenţa face ca intenţiile lor să se suprapună cu cele ale politicienilor din opoziţie. Acesta este şi motivul pentru care domniile lor au formulat o scrisoare deschisă celor doi lideri politici ai Uniunii cerând cu insistenţă implicarea lor în păstrarea actualelor entităţi spitaliceşti. Şi când te gândeşti cât de cunoscător al fenomenului este Florin Ţurcanu, unul din liderii căruia i se adresează scrisoarea, cerându-i să judece cu „ profesionalism”, îţi vine să spui că aceşti lideri au fost sub efectul sedativelor când au trimis-o. De fapt se insistă pentru păstrarea structurii actuale deoarece sunt în joc unele  posturi călduţe din rândul personalului auxiliar, dar şi scaunul de piele  al managerului este în pericol, şi cum domnul Gabriel Oprişanu e medic de ochi, n-are nimic comun cu psihiatria, poate doar ca pacient politic, acesta ar fi obligat să câştige primăria altfel se poate întâmpla o nenorocire, domnul doctor fără funcţie se simte precum peştele pe uscat. Situaţii similare sunt şi la celelalte două spitale, se spune că managerii ar fi în spatele acestor acţiuni de protest.
În tabăra cealaltă agitaţia este şi mai mare,  spitalul judeţean a fost încadrat în categoria a III-a, dar i s-a impus un plan de conformare, în cazul în care nu va fi îndeplinit va fi retrogradat. Efectul unui astfel de decizii ar afecta sănătatea botoşăneanului. Se pare că pe aceşti sindicalişti cât şi pe unii dintre politicienii noştri nu-i interesează în nici caz modul cum vor fi trataţi bolnavii, prioritar pentru ei este păstrarea unor scaune şi dacă se poate asigurarea câtorva voturi în viitoarea confruntare politică. Până la urmă: unde dai şi unde crapă!
Lucian ALECSA