Satul Rogojeşti din judeţul Botoşani devine în fiecare an, în preajma Paştelui, un centru important al tradiţiilor populare. Pentru al treilea an, aici s-au întâlnit meşteri populari care s-au întrecut în măiestrie, în cadrul unui festival-concurs de încondeiat ouă, scrie Adevărul.
Rogojeştiul este un sat din nord-vestul judeţului Botoşani în care localnicii români şi ucraineni încă mai păstrează tradiţii altfel pierdute. Pentru al treilea an, cu trei săptămâni înainte de Paşte, aici se organizează un festival-concurs care îmbracă straie populare peste faţa ponosită a realităţii. Clopotele bat cu putere, iar Rogojeştiul devine o adevărată capitală a tradiţiilor destinate Paştelui şi în special încodeiatului de ouă. Anul acesta, pe 9 şi 10 aprilie, sute de oameni s-au revărsat către „prăznicarul“ parohiei, transformat în loc de şezătoare, ca acum câteva sute de ani. Aici s-au adunat renumiţi meşteri încondeietori de ouă din Moldova. Este vorba inclusiv de faimoşii meşteri suceveni din Ulma, Vatra Moldoviţei dar şi din Ciocăneşti. Rogojeştiul nu a fost ales întâmplător, spun specialiştii. Aici, de sute de ani, este o adevărată vatră a încodeietorilor de ouă.
Meşteri chemaţi an de an la Rogojeşti vin să-şi prezinte creaţiile, dar şi să se întreacă în măiestrie. Pe durata celor două zile, 30 de specialişti şi-au dovedit talentul, în cadrul unui festivalul-concurs de încondeiat ouă unic în ţară. Evenimentul a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Botoşani prin etnograful Margareta Mihalache, dar mai ales de oamenii din parohia „Naşterea Maicii Domnului“, adunaţi de preotul satului Ioan Flaviu Rus.
După ce au bătut clopotele, meşterii s-au aşezat la mese şi au început să lucreze. Femeile sporovăiau vesele, în timp ce mâinile lor creau adevărate opere de artă în faţa celor ce priveau umiţi cum un banal ou se poate transforma într-o bijuterie. Au fost utilizate ouă de toate tipurile, inclusiv de struţ, care erau transformate rând pe rând în poşete sau cufere frumos colorate. Bucovinence artiste din Ulma, Vatra Moldoviţei sau Ciocăneşti, moldovence şi ucrainence au lucrat umăr la umăr. „Este concurs, dar în primul rând este bucuria de a ne vedea şi de a lucra împreună la şezătoare, aşa cum au făcut şi strămoşii noştrii“, spune pentru sursa citată Ana Marocico, o bucovineancă din Ulma.
