Prima săptămână după Paști are o importanță semnificativă pentru creștinii ortodocși, unii credincioși ghidându-se după anumite tradiții și obiceiuri populare.
Prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos este Săptămâna Luminată, care se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii (n.r. a Sfântului Apostol Toma). Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşte, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).
Săptămâna Luminată este o perioadă liturgică importantă în tradiția creștină ortodoxă. Această săptămână este caracterizată de bucurie și solemnitate, marcând învierea lui Isus Hristos. Este o perioadă în care credincioșii sărbătoresc și se bucură de biruința lui Hristos asupra morții și asupra păcatului. În timpul Săptămânii Luminate, se desfășoară numeroase slujbe religioase, iar credincioșii participă la rugăciuni, liturghii și alte activități spirituale care sărbătoresc evenimentul Paștelui, informează libertatea.ro.
Zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Luminată sunt zile cu „harți”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), este „dezlegare la pește”. De asemenea, de la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, arată site-ul crestinortodox.ro.
Miercurea din Săptămâna Luminată se mai numește și Sfânta Mercurie. Este ziua în care bărbații se întorc să muncească la câmp, în timp ce femeilor le este interzis să facă acest lucru. În popor, miercurea din Săptămâna Luminată mai este cunoscută și ca „nunta șoarecilor”, iar femeile nu au voie să muncească astăzi pentru că aduc rozătoarele în casă și vor fi lipsite de bucate pe masă tot restul anului.
Joia din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Joia Verde, pentru că de ziua aceasta depinde recolta. Este o zi în care se cinstesc grădinile şi grânele. În Joia din Săptămâna Luminată, care mai este cunoscută şi ca „Joia rea”, se fac pomeni pentru morți.
Pe timpuri, 44 de găleţi cu apă erau cărate de o persoană, două lumânări se aprindeau la cele patru capete, iar în acest fel, apa era sfinţită şi apoi se vărsa în fântâna din curte.
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxa sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii.
După slujba de sfinţire a apei, preoţii îi stropesc pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău”.
În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.
În ziua de vineri, de Izvorul Tămăduirii, nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală și nici nu se calcă rufe. Se spune că cine respectă acest obicei, va avea un loc asigurat în Rai. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că suerstiția spune că acesta nu va fi de folos sau nu va fi terminat niciodată.
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară un loc aparte. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii.
În Sâmbăta Luminată, spune tradiţia, nu se face niciun fel de muncă în casă, iar gospodinele trebuie să se pregătească pentru Duminica Tomii.
Ultima zi din Săptămâna Luminată poartă numele de Duminica Tomii și marchează momentul în care Iisus se arată Apostolilor, printre care și Toma Necredinciosul.
(Foto: Freepik)
