Să nu ne uităm trecutul: Instituție de un secol la Botoșani, la începuturi te învăța reguli de bun simț și... să-ți prinzi părul – VIDEO

Doar privind și analizând trecutul, putem realiza cât de departe suntem. 

Iar istoria ne oferă zi de zi câte o lecție revelatoare, dacă avem timpul și dispoziția necesare pentru a ne opri pentru o clipă și a acorda câteva minute de atenție, unor evenimente care se petrec. 

 

11 iulie 2024. 

 

Pe lângă canicula care a devenit subiectul general de discuție, la Botoșani, în jurul amiezii s-au marcat 25 de ani de existență a Inspecției Muncii. În formatul actual. 

 

Pentru că rădăcinile acestei instituții datează de mai bine de un secol în România. 

 

Conducerea și colectivul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Botoșani au marcat momentul alături de colaboratori și parteneri profesionali care au răspuns invitației de a le fi alături pentru o retrospectivă instituțională. 

 

Daniela Lozneanu conduce această instituție și a avut rol principal de gazdă. Și-a condus invitații într-o călătorie în trecut și a oferit câteva detalii știute și poate uitate, despre una dintre cele mai longevive instituții din România. 

 

 

Actual ITM, așa cum îl știm bine cu toții a fost în primă fază o unitate de stat dedicată asigurării protecției muncii.

Ulterior activitatea a fost extinsă prin mai multe ramuri precum relațiile de muncă, sănătatea și securitatea în muncă, supravegherea pieței produselor sau politici de prevenire. 

 

Daniela Lozneanu, inspector șef ITM Botoșani

„Inspecția Muncii celebrează 25 de ani de activitate, 25 de ani de preocupare permanentă în a informa, consilia și conștientiza atât angajatorii cât și angajații cu cu privire la importanța cunoașterii și respectării legislației în domeniul relațiilor de muncă, a sănătății și securității de muncă și supravegherii pieței”,

 

Serviciul de igienă industrială 🙃

 

 

Primele acte normative care reglementau domeniul sănătății și al muncii au fost adoptate undeva prin 1874, prin legea sanitară care a fost perfecționată în 1910 și se referea la modernizarea industriei insalubre. 

 

Urmărea educarea privind protecția muncitorilor. Primele ore care s-au ținut puneau accent pe reguli de bun simț, cum ar fi prinderea părului sau purtarea hainelor potrivite la serviciu, pentru ca articolele vestimentare să nu fie prinse în mașinile de lucru.

 

Daniela Lozneanu, inspector șef ITM Botoșani

„Între anii 1920 și 1940 a existat chiar un serviciu de stat numit Serviciul de Igienă Industrială care aparținea de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. Un serviciu prin care statul se asigura de implementarea măsurilor privind prevenirea accidentelor la locul de muncă. De asemenea, în acele vremuri se recunoștea și existența bolilor profesionale și se urmărea evitarea acestora cu orice preț”,

 

În anul 1949 se înființa Consiliul pentru Protecția Muncii și încă de atunci se dorea ca relațiile profesionale să fie benefice și pentru angajatori dar în același timp să fie protejați și angajații. 

 

S-a reușit, însă mai greu. 

 

 

 

Iar un exemplu grăitor despre cum era înainte și cum este acum l-a oferit Leonard Kohut, inspector de muncă cu peste două decenii de activitate. 

Și-a amintit de vremurile postdecembriste când un control al inspecției muncii însemna o pândă în adevăratul sens al cuvântului pentru a prinde o ușă sau o poartă deschisă pentru a verifica condițiile oferite salariaților. 

 

Leo Kohut, inspector de muncă

„Dacă imediat după Revoluție și sunt în sală reprezentanți ai presei, o parte dintre dv. ați luat parte de acțiunile de atunci, lucrătorii erau închiși prin fabrici, pe la brutării, stăteam prin jurul porților până reușeam să intrăm și să verificăm eventuala muncă nedeclarată, vreau să cred că s-a făcut un pas în sensul acesta. Vreau să cred că atât angajatorii cât și lucrătorii știu despre importanța instituției noastre iar noi, am dobândit zic eu, un anumit respect și o anumită încredere de la cetățeni”,

 

Inspectori fugăriți cu bâtele 

 

Atmosfera a fost destinsă, printre statistici și politici și de o glumă făcută de fostul șef de instituție care a povestit chiar întâmplări inedite din timpul unor controale efectuate în satele botoșănene. 

 

„Tot mai frecvent, fiind un județ cu zootehnie, cu precădere sunt acțiuni și pe la ferme, pe la stâni. Mă uit acum, am 24 de ani de control, aspectul fizic, trebuie să mai am grijă un pic la sprint dacă îmi permiteți o glumă, altfel alergam de ciobani, de bâtele lor acum câțiva ani, dar o să iau în considerare acest aspect. Și nu o luați chiar pe o glumă, chiar s-au întâmplat lucrurile astea, nu am vrut să merg în statistici neapărat ci mai degrabă să rememorez acele acțiuni”,

Leo Kohut, inspector de muncă 

 

Inspecția muncii și politicile de sănătate și securitate în muncă sunt legate într-o dinamică continuă în legislația românească. 

În 1999 contractele de muncă erau făcute în trei exemplare, iar angajatorii stăteau la cozi uriașe pentru a le înregistra. 

Astăzi se depun la un click distanță. 

Și orice informație, grație tehnologiei, poate fi transmisă chiar prin intermediul telefonului. Orice abuz la locul de muncă poate fi rezolvat printr-un simplu apel către instituție. 

 

Cu laude și critici, Inspectoratul Teritorial de Muncă a atins o nouă bornă aniversară și privind retrospectiv, înțelegem probabil importanța vitală a acestei unități de stat, într-o societate modernă și în plină dezvoltare.