Cornelia Kernbach s-a născut pe 9 iunie 1866, la Botoşani, în familia unui funcţionar de la poştă, Iosif. Mama, Otilia, lucra la Şcoala de fete.

Cornelia a obţinut Bacalaureatul în litere şi ştiinţe la Iaşi, în 1883. A continuat  studiile în Bucureşti, la Facultatea de ştiinţe naturale, iar începând cu 1885 şi la Facultatea de medicină (cu teza de doctorat "Convulsiuni infantile. Studiu experimental şi clinic"). În ianuarie 1894 a plecat la Paris, pentru specializare.

Este printre primele femei medic din România.

"Cornelia din Moldova" a debutat și în literatură. "O poetă delicată", cum o caracteriza N. Iorga, însetată de viaţă şi de cunoaştere.

După o prelungă tăcere, în 1916, a reuşit să strângă într-un volum de 205 pagini poeziile "Câte au fost", sub pseudonimul de Cornelia din Moldova, fiind ilustrate de Jean Steriade şi Alexandru Satmary, pictori şi graficieni de renume. A publicat în Românul, Lupta, Viaţa românească, Revista nouă, Tribuna liberă, Dochia, Viitorul româncelor, dar şi în presa din Botoșani.

După versurile ei s-au născut romanțe, cum este și ”După fragi și după mure”.

”Nu-ntârzia în pădure/ După fragi şi după mure./ Vin la mine şi ţi-oi da/ Fragi şi mure cât îi vrea./ Nici nu trebuie să te-apleci/ Când ai vrea să le culegi,/ Îmi săruţi ochii oleacă/ Dorul murelor să-ţi treacă”, sunt versurile care au cucerit generații și generații de iubitori ai genului, fiind preluate de mari artiști ai vremii.

Potrivit scrierilor lui Ștefan Ciubotaru din 1989, romanța aceasta a fost cântată – în 1905 – de către Irena de Vladaia, primadonă a Operei din București, chiar pe scena din Dorohoi, alături de lucrări celebre de Bizet sau Verdi.

Cornelia Kernbach s-a stins din viață pe 12 aprilie 1933, fiind înmormântată în cimitirul Sfânta Vineri din București. Pe piatra funerară este inscripţionat numele Cornelia din Moldova.

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL: