Trebuie să aibă studii la INA sau să fi fost parlamentar

Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

•     este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
•     se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
•     are capacitate deplină de exerciţiu;
•     nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
•     nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
•     are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
•     a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.

Cu alte cuvinte, chiar și un condamnat penal poate deveni prefect dacă între timp s-a reabilitat.

Dar merge și fără studii la INA, că se rezolvă cu o derogare

Prin derogare de la prevederi, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum doi ani de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență să absolve un astfel de program.

La încetarea termenului de 2 ani, persoana numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect care nu a absolvit programul de formare specializată este eliberată de drept din funcția de demnitate publică deținută.

Prin aplicarea noii reglementări ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică.

Partidele, mai ales USR-PLUS, erau încurcate de lege, așa că au modificat-o

Neoficial, toate aceste modificări s-ar fi făcut întrucât partidele din coaliția guvernamentală, cu precădere USR-PLUS, alianță căreia îi revin 14 posturi de prefecți și 28 de subprefecți, nu ar fi avut pur și simplu atâția simpatizanți care să îndeplinească toate condițiile din Codul Administrativ de până la modificarea de astăzi.

Acesta ar fi fost și unul dintre motivele pentru care s-au blocat negocierile PNL – USR-PLUS – UDRM pentru desemnarea prefecților și subprefecților.

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL