Declarațiile unui botoșănean într-un raport despre cel mai puternic cutremur din România

În urmă cu 39 de ani, România a fost zguduită de cel mai puternic cutremur din ultima jumătate de secol. Seismul care a avut magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a avut loc la ora 21.22.22 şi a durat 56 de secunde, scrie Adevărul. 

 

În urma cutremurului s-au găsit blocuri fără fundaţie

După cutremur, au apărut mari dezvăluiri. Oamenii, nemulţumiţi, îşi spuneau problemele la colţ de stradă sau în faţa prietenilor. Vorbele lor ajungeau însă la urechile turnătorilor, care informau Securitatea. Într-unul dintre rapoarte se consemnează faptul că în urma cutremurului s-au găsit blocuri fără fundaţie, ceea ce denotă că s-au furat multe materiale de construcţii la ridicarea acestora. Alt document vorbeşte despre faptul că în blocurile Dunărea şi Continental, unde locuiau oameni cu funcţii în aparatul de stat, s-au descoperit în ruine aparate de emisie în funcţiune, arme, dar şi acte în alb.   Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personalităţi marcante ale ţării noastre: Doina Badea, Toma Caragiu, Alexandru Bocăneţ, prozatorii A. E. Baconski şi Alexandru Ivasiuc. Imediat după cutremur, Nicolae Ceauşescu a hotărât să deschidă „Contul refacerii, solidarităţii şi omeniei“, cunoscut sub numele de „Omenia“, unde toţi oamenii muncii trebuiau să doneze bani pentru reconstrucţia ţării.

”Ne jefuiesc ăştia cu ajutorul pentru sinistraţi”

În ajutorul României au sărit atunci şi ţările străine, care au trimis sume mari de bani pentru reconstrucţia Bucureştiului, oraşul cel mai afectat de cutremur. Un muncitor din Botoşani, care lucra la un şantier din Constanţa, şi-a dat şi el cu părerea despre contul Omenia. Vorbele sale apar în raport:  „Cutremurul pe aici la Constanţa s-a simţit de gradul 3, nu s-au produs dărâmături, în schimb ne jefuiesc ăştia cu ajutorul pentru sinistraţi. Câte ajutoare au dat alte ţări se făcea aproape un nou Bucureşti, dar ăştia ai noştri tot umblă cu coşul pe la poarta şantierului“
La Constanţa, cutremurul din 4 martie 1977 a produs pagube minore, faţă de ceea ce s-a întâmplat la nivelul întregii ţări, unde au murit peste 1.500 de oameni, dintre care 1.391 numai îm Bucureşti. Conform unor documente din arhiva CNSAS, în Constanţa au fost avariate 22 de clădiri în oraş, 10 la Cernavodă. 105 persoane au fost evacuate şi 20 de unităţi economice.