Ce este, de fapt, parteneriatul civil?

Conform publicației Adevărul, o lege a parteneriatului civil acordă partenerilor dreptul la decizii comune în viaţa de cuplu, dreptul la protecţia vieţii private şi a vieţii de cuplu, obligația de a-şi acorda asistenţă reciprocă, şi îngrijire şi asistenţă în caz de boală şi drepturi de statut egale în toate instanţele şi procedurile administrative precum cuplurile căsătorite.

În ceea ce priveşte materia moştenirii sau a pensiei de urmaş, partenerul supravieţuitor este asimilat soţului supravieţuitor având aceleaşi drepturi cu acesta.

Experții spun că legea parteneriatului civil, indiferent că vorbim de un parteneriat încheiat între persoane de acelaşi sex sau nu, răspunde unor realităţi sociale. Foarte mulţi cetăţeni aleg să nu încheie o căsătorie, şi nu dispun de instrumentele juridice pentru a-şi reglementa acest statut social.

Drept urmare, aproape o treime dintre copii care se nasc în România, se nasc în afara căsătoriei. Aceasta este realitatea socială la care această lege răspunde. Concret, nu va fi o mare diferenţă între căsătorie şi parteneriatul civil. 

„Oarecum, sunt aduse pe acelaşi plan de egalitate concubinajul, căsătoriile şi parteneriatele civile între persoane de acelaşi sex”,

 a declarat avocatul Adrian Cuculis

Adrian Cuculis susține că, după această ultimă hotărâre a CEDO, cu atât mai mult, statul român trebuie să adopte o legislație prin care să recunoască inclusiv cuplurile de același sex și să le protejeze drepturile.

 „România este obligată să implementeze această nouă decizie a CEDO, însă, atenție, nimeni nu poate să impună României sub ce formă și care este maniera și textul de lege prin care să recunoască de fapt nu căsătoria în sine, ci drepturile ce derivă din ea. Parlamentul este cel care trebuie să facă această modificare, altfel vom risca o eventuală hotărâre-pilot împotriva României, cu plata de milioane de euro cu titlu de despăgubiri. A existat un demers, cel al proiectului de lege privind parteneriatul civil, dar a eșuat în 2021. Acesta ar fi legiferat «o relație de comuniune civilă între două persoane majore» care ar fi rezolvat și problema pentru care acum am ajuns la CEDO, adică parteneriatul civil între persoane de același sex, dar și pe cea a cuplurilor tradiționale care refuză din principiu să se căsătorească și evident că nu sunt protejate în momentul de față de nicio altă lege“,

a precizat avocatul.

800.000 de români, în relații consensuale

De altfel, după Recensământului populației și locuințelor 2021, statisticienii au ajuns la concluzia că românii nu se prea mai grăbesc să se căsătorească, ci trăiesc în uniune consensuală. 

„Dacă aveam o rată de nupțialitate de peste 10 la mie multe decenii la rând, în ultimul an s-a ajuns la 3 la mie. Adică, brusc, dorința de a întemeia o familie și de a aduce pe lume copii – familia, în sens formal – a început să nu ne mai intereseze. Sigur că este libertatea persoanei de a-și gândi și dezvolta viața așa cum dorește. Sunt familii bazate pe uniune consensuală mai rezistente decât familiile tradiționale, dar nu e în spiritul tradițional românesc. În trecut, familia era un lucru esențial – tinerii, după ce făceau armata, trebuiau să se însoare, iar fetele, dacă depășeau 25 de ani, erau considerate fete bătrâne. Toate aceste lucruri nu mai sunt valabile acum când trăim într-o lume foarte mobilă, doritoare de schimbare, dar cu unele efecte nu întotdeauna bune”,

Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică (INS)

Conform unor surse, peste 800.000 de români trăiesc în astfel de relaţii consensuale, iar o treime dintre copii se nasc în cuplurile necăsătorite.

(Sursa foto - depositphotos.com)