Suntem în Săptămâna Patimilor, izolați în case, dar simțind miros de cozonaci și pască. Se înroșesc ouăle, se caută soluții pentru ca de pe masa de Paști să nu ne lipsească nimic.
Auzim des expresia: suntem ca în război. Cu toate acestea, vremurile nu sunt deloc dificile, dacă ne raportăm la cele trăite de bunicii, chiar de părinții noștri.
Însă uimește, dacă ne întoarcem în anii 40 ai secolului trecut, în plin război, optimismul și tăria femeilor, a țărăncilor, care știau să găsească soluții pentru orice lipsuri – materiale sau nu.
O călătorie în timp ne oferă invitata noastră, prof. Octavia Buhociu, pe o temă care figurează, de bună seamă, pe lista tuturor gospodinelor: masa de Paști cu cozonaci, pască, ouă roșii.
”Între Paștele catolicilor și Paștele ortodocșilor am găsit două cărți oferite bunicii și mamei mele de doamna profesoară Ileana Darie Turușancu, acum mai mulți ani”,
Prof. Octavia Buhociu
Autoarele, Elisabeta Ciortan și Xenia Nicolau, au scris și publicat ”Noutăți gospodărești - Casa și masa sănătății noastre”, volumul I, ediția a II-a, și ”Conservarea alimentelor - Noutăți gospodărești”, vol II, ediția II-a. Lucrările au fost scoase de Tipografia ziarului ”Universul”, București, strada Brezoianu, 23-25, în anul 1943.
Cum timpul presează, ne transmite botoșăneanca Octavia Buhociu, ”pentru rapiditatea redactării textului am fotografiat rețeta pentru cozonac din primul volum, paginile 203-205”.
Interesant, adaugă profesoara, poate chiar uimitor, numărul mare de ouă.
”Se putea ajunge chiar la 20 de ouă la 1 kg făină. Bunica mea povestea că ea punea chiar 30-32 ouă! Oare ficatul ce simțea? Oare ce însemna ”foc potrivit”? Eu mă întreb și acum. Ce greutate o fi având 1 bucată de zahăr? Mi s-a explicat că ar fi fost cam de 4-5 ori cât e acum un cub de zahăr. Nu e precizat timpul, probabil că experiența gospodinelor avea rol determinant. De remarcat: pe timp de război se găseau toate aceste ingrediente, unele de import”,
Prof. Octavia Buhociu
Iată, așadar, rețeta pentru cozonaci, cu ingredientele consemnate în prima jumătate a secolului trecut:
Cozonaci: 1 kgr făină, 50 gr drojdie, 1 pahar mare lapte, 300 gr unt topit, 15 ouă, 300 gr zahăr, 1 lingură untdelemn, 1 lingură rom, 1 lingură smântână, 1 linguriță sare, 1 baton vanilie, coaje rasă dela 1 lămâie, 100 gr stafide, 25 gr migdale, 4 bucăți zahăr, 1 ou (pentru uns). (Continuarea foto jos)
Pască cu smântână: Din coca de cozonac se întinde o foaie groasă de ½ cm, atât cât să cuprindă fundul tăvei. Se unge tava cu unt și se așează foaia. Din aceeași cocă se fac suluri de grosimea creionului, se împletesc câte două și se așează pe marginea aluatului, pe lângă pereții tăvei, după ce foaia a fost unsă cu ou. Se lasă să crească. În acest timp, se prepară umplutura astfel :1 kgr de smântână, 200 gr zahăr, 100 gr făină, 12 galbenușe, zahăr vanilat, 100 gr stafide, sare. Se amestecă gălbenușurile cu zahărul și vanilia, se adugă apoi făina, smântâna și sarea. Se toarnă umplutura în formă, cu grijă să nu treacă peste marginile aluatului. Se unge cu ou și se presară deasupra stafidele. Se coace la foc potrivit.
Vopsirea și încondeierea ouălor – sunt prezentate tehnicile bazate pe ceară de albine (foarte curată, care se topește), pe un bețișor ce seamănă cu un condei cu peniță, pe un alt bețișor (feleșteul sau motocul) cu care se încondeiază numai punctele de pe ouă ; câte culori atâtea vase ; linguri pentru fiecare culoare în parte, care se obțin din plante sau din anilină marca « Peco » plus piatră acră sau oțet… Cam așa s-ar obține în final ”ouăle muncite”.
Prof. Octavia Buhociu s-a oprit și la capitolul V: ”Sugestii pentru a învinge greutățile alimentației în timp de războiu”.
Când se scumpesc sau lipsesc anumite alimente importate trebuie găsite soluții pentru a nu cădea în tragedie: înlocuirea alimentelor lipsă, simplificarea rețetelor, renunțarea chiar (șuncă, parmezanul) la ele.
Se dau rețete fără făină (în loc: făină de orz prăjit sau mălai), fără ouă (halva turcească, prăjituri, biscuiți, turtă dulce, gogoși de post), sau cu ouă mai puține (prăjitură spornică, tort din foi), fără lapte (cu apă deci: budincă de griș), fără unt (se pune untdelemn, cozonaci, ecleruri, prăjitură cu morcovi), fără orez (în loc: arpacaș mărunt, pilaf de arpacaș), fără untură (se poate prepara grăsime din seu și untdelemn, pesmeciori cu untdelemn), fără carne (șnițel din parizer, dovlecei umpluți cu brânză, ardei umpluți cu pâine, pilaf călugăresc).
Dacă lipsește ceaiul, se poate înlocui cu foi de gutui, flori de tei, frunze de afin… În loc de zahăr se pune miere de albine, iar lămâile pot fi înlocuite de oțetul din vin, sarea de lămâie.
Dacă nu se mai găsește săpun în magazine, el se poate face în casă (se dă rețeta la alt capitol).
În cazul cafelei absente, acasă se poate pregăti un surogat foarte gustos din orz prăjit și râșnit și năut, la fiert se pune o linguriță de rom sau: năut și frank-cafea fiartă (un surogat), nu prea tare și o linguriță de rom, la fiert.
Autoarele dau la sfârșitul capitolului 16 rețete economice (gogoși cu jumări, prăjitură de cartofi, minciunele, marmeladă de dovleac cu morcovi, compot de coarne cu morcovi…) și îndeamnă cititorii/ cititoarele să-și folosească experiența și imaginația pentru că ”toți suntem datori să suportăm fără murmur orice greutăți de răsboiu, să mâncăm cu poftă mâncărurile pe care mulți ni le jinduiesc”.
”Asta în 1943. În 2020 nu cred că textul ar rămâne neschimbat… Copturile, ouăle vopsite din fotografii respectă în principiu rețetele de mai sus , dar sunt bune, BUNE. Cu ordonanțe de urgență sau nu: Sărbători fericite cu sănătate!”,
Prof. Octavia Buhociu
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
