Autorităţile locale din Botoşani şi Suceava se acuză reciproc pentru retrocedarea haotică a peste 150 de hectare de teren dintr-un judeţ în altul. Conform Adevărul.ro, prefectul Sucevei din 1992, Ioan Băncescu, a semnat 100 de titluri de proprietate în judeţul Botoşani. După 18 ani, când au aflat că nu mai sunt proprietari, oamenii s-au răsculat.

Revoltă cu furci şi topoare
Incompetenţa autorităţilor locale din judeţele Suceava şi Botoşani au scos în câmp, în urmă cu patru zile, peste 100 de ţărani. Răscoală. Ei, înarmaţi cu furci şi topoare, bodyguarzii cu pistoale şi spray-uri lacrimogene. Cinci răsculaţi au fost răniţi cu gloanţe de cauciuc şi trei copii au avut afecţiuni respiratorii din cauza gazului lacrimogen. Pe de altă parte, autorul moral al acestei situaţii, fostul prefect al Sucevei, Ioan Băncescu (64 de ani), ridică din umeri susţinând că împroprietăririle din 1992, pe care le-a făcut în alt judeţ, (Botoşani) sunt legale. În 1992, prefectul de atunci al Sucevei, Ioan Băncescu, a eliberat titluri de proprietate ţăranilor din comuna suceveană Hânţeşti în comuna botoşăneană Vârfu Câmpului. Timp de 18 ani nici autorităţile din Botoşani nu au reacţionat la situaţia creată de Băncescu în 1992.  Mai mult, în anul 2000, acelaşi teren a fost retrocedat de autorităţile din Botoşani unor proprietari din Vârfu Câmpului. Aceştia au vândut terenul, care a ajuns în final în posesia firmei Agria Nord din Rădăuţi (Suceava), administrată de doi oameni de afaceri austrieci.

A semnat ca primarul
Prefectul de Suceava din mandatul 1992-1996, Ioan Băncescu, nu regretă nici acum că a semnat ca primarul. El chiar este convins că titlurile de proprietate pe care le-a dat în judeţul vecin, Botoşani, sunt perfect legale. "Noi le-am dat titlul pe vechiul amplasament pe care oamenii îl moşteniseră din străbuni, în baza Legii 18 a Fodului Funciar de atunci. Între timp au mai apărut modificări", a declarat Băncescu. Este contrazis de jurişti, specialişti în drept civil. „Fără avizul comisiei de fond funciar al comunei din Botoşani, comisia de fond funciar a comunei sucevene nu avea dreptul să retrocedeze terenuri din altă entitate administrativă", a declarat pentru „Adevărul" avocatul Radu Arseni, reprezentant al Asociaţiei Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat.
”Nu le datorăm nimic sucevenilor"

În cele din urmă, terenurile retrocedate de prefectul Sucevei în judeţul Botoşani au ajuns la moştenitorul unei familii de moşieri. „Până în anul 2000, terenul s-a aflat în proprietatea statului, iar comisia judeţeană de fond funciar l-a împărţit marilor moşieri, în baza Legii 1/2000, care au deţinut mai mult de 50 de hectare de teren pe vremea comuniştilor. Nu au existat cereri la acea vreme din partea localnicilor din Hănţeşti", a declarat Costică Macaleţi, fostul prefect de Botoşani. La rândul lor, autorităţile din Vârfu Câmpului (Botoşani) cunoşteau situaţia sătenilor din comuna suceveană Hânţeşti. Cei din Vârfu Câmpului susţin că  cele 100 de familii din Hânţeşti au primit echivalentul acestor terenuri după colectivizare, odată cu reorganizarea judeţelor, în localitatea Adâncata ( Suceava). „Unii dintre ei au luat pământ şi acolo, dar vor şi de la noi. Alţii au refuzat terenul din Suceava şi îl revendică pe cel de la Vârfu Câmpului pentru că este mai bun. Alţii nu au primit deloc teren pentru că Prefectura Suceava nu mai are şi aruncă problema peste Siret, la noi. Nu le datorăm nimic sucevenilor", a declarat Aurel Ungureanu, primarul localităţii botoşănene Vârfu Câmpului.
Botoşănenii se ceartă cu sucevenii, pămîntul este la… austrieci

Ţăranii din comuna suceveană Hânţeşti, au documente care le certifică dreptul de a deţine acele suprafeţe de pământ din judeţul Botoşani pe baza titlurilor de proprietate din 1921, moştenite de la bunici veterani de război. Între timp, în perioada comunistă, graniţa dintre Botoşani şi Suceava s-a mutat pe râul Siret, iar terenul moştenit de suceveni a intrat în jurisdicţia administrativă a comunei botoşănene Vârfu Câmpului. După ce în 1992 prefectul de Suceava, Ioan Băncescu, a semnat titluri de proprietate pentru terenuri din judeţul vecin, în 2000 este rândul autorităţior din Botoşani să complice lucrurile, responsabilii Primăriei Vârfu Câmpului repunînd în posesie moştenitorii unui boier din zonă, în baza Legii 1 din 2000, care completa alte legi ale proprietăţii emise până atunci. Noii proprietari au vândut terenul, iar cei care l-au cumpărat l-au revândut la rândul lor, ajungând astfel la firma controlată de doi austrieci, Gerald Schweighofer şi Christian-Johannes Horburgher. Preţul celor 150 de hectare a fost, în 2008, de 414.700 de euro. Din moment ce au devenit proprietari, austriecii au plătit impozitul anual în valoare de 7.500 de lei. În urmă cu patru zile, când proprietarii austrieci au vrut să are pământul, posesorii de acte de proprietate din comuna vecină din judeţul Suceava s-au răsculat şi au ieşit la luptă. Austriecii au apelat la o firmă de pază ai căror agenţi i-au rănit cu gloanţe de cauciuc pe ţărani.