1 din 4 botoșăneni apți de muncă merg la serviciu în prezent la Botoșani. Este drept, mare parte dintre oamenii aflați în floarea vârstei care pot munci, o fac, dar în alte țări. Iar cei rămași sunt fie copii, fie pensionari sau bolnavi. Și botoșănenii care pur și simplu NU vor să muncească, în ciuda văicărelilor, de pe rețelele de socializare mai ales.
O situație făcută publică de reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Botoșani arată că numărul total de salariați la nivelul județului Botoșani este de aproximativ 55.000.
Dintre aceștia, 34.314 provin din mediul privat, iar diferența de 17.144 sunt bugetari.
În evidențele ITM mai regăsim o categorie de persoane, cu formă de muncă nedeclarată. Sunt în jur de 2.800 de botoșăneni, cu tot felul de profesii liberale.
Iată explicațiile inspectorului șef de la Botoșani, în ceea ce-i privește:
„Sunt persoane fizice care nu sunt autorizate și care au voie să angajeze personal casnic cum ar fi bone, îngrijitori, grădinari sau chiar șoferi. Angajatori casnici, care sunt persoane fizice neautorizate, deci neînregistrate la Registrul Comerțului. Mai sunt persoane fizice autorizate și întreprinderi individuale care, la fel, nu sunt persoane juridice. Sunt înregistrate la Registrul Comerțului, dar nu au personalitate juridică. Și mai sunt persoanele cu meserii liberale”,
Dan Moldovanu, inspector șef ITM Botoșani.
(2)(1).JPG)
55.000 de salariați
O astfel de imagine ar putea reveni la Botoșani. Sau, poate că nu, dacă politicul va continua să legifereze doar aspecte ce țin de alte interese, îndepărtate de cele menite să susțină economia. Până atunci, nostalgicii trăiesc din amintiri și povestesc mai departe tinerilor „cum era odată”.
„Dau un exemplu: numai la Textila erau 10.500 de salariați, la Integrata erau 7.500, la Electro erau aproape 6.000, la IUPS aproape 1.000 de oameni. Nu mai vorbim la Confecția, unde erau vreo 1.000 de oameni, la Jatex vreo 600 de oameni, Fabrica de Mobilă care avea în jur de 300 de oameni, Șuruburile care aveau în jur de 350 aproape 400, Fabrica de Cauciuc avea în jur de 350 de oameni”.
Vasile Chiru, președinte Blocul Național Sindical Botoșani.
.jpg)
La un județ cu o populație de peste 400.000 de locuitori, doar un sfert din oameni muncesc. În jur de 78.000 dintre locuitorii județului sunt pensionari, aproximativ 63.000 înseamnă populația școlară. Se mai pot scădea studenții sau persoanele cu dizabilități și chiar și așa numărul rezultat al celor fără loc de muncă este îndeajuns de mare.
Dacă mulți dintre concetățeni sunt plecați la muncă în străinătate, cei rămași preferă să stea acasă pe banii statului.
Unul dintre oamenii de afaceri de la Botoșani, directorul general al unei fabrici de confecții, ne-a oferit exemplul unei angajate care avea un salariu net de 2.800 de lei pe lună, plus bonurile de masă. A preferat să-și dea demisia.
”Când eu am venit aici, în urmă cu 25 de ani, forța de muncă era foarte multă și disponibilă. Mulți au ieșit la pensie, iar tinerii nu vin, nu lucrează în confecții. Nu vor să muncească. Vin, încearcă câteva zile în probe și pleacă, nu le place. Copilul de 18 ani care vine are deja un telefon, are ce își dorește, nu are nici un interes să muncească”,
Gino Tortomasi, director general fabrică de confecții.
(2).JPG)
Probabil a preferat un loc de muncă în străinătate. Și probabil că nu este vina ei, având în vedere că pe toate străzile sunt promovate anunțuri cu locuri de muncă în spațiul european.
Gino Tortomasi: „Vedeți acolo la avizier afișate anunțuri de angajare pentru Anglia, Italia. Ce-i cu asta? Îi trimitem noi afară și apoi ne plângem că sunt firme care nu au muncitori?!”.
Mai mult, același stat care prin instituții promovează locurile de muncă din străinătate își îndeamnă parcă cetățenii la stat degeaba.
Cum? Simplu, prin ajutoare sociale.
„Nu știu dacă toți merită să fie ajutați. Avem exemple de la țară, a venit aici și mi-a spus: ce interes am eu să vin să muncesc pentru 1.300 – 1.400 de lei - în urmă cu doi ani era vorba - din care ajutorul social cu doi copii pe care-i am acasă este de 1.000 de lei? I-am zis: Doamnă, aveți dreptate”,
Gino Tortomasi, director general fabrică de confecții
Deși din toate direcțiile semnalele privitoare la piața muncii de la Botoșani sunt nemulțumitoare în ceea ce privește nivelul salarial, aflați că un sfert din botoșănenii care încă mai muncesc o fac pe salariul minim pe economie, adică un brut de 2.080 de lei.
Și anume:
Dintre aceștia, 9.039 lucrează în municipiu, iar restul prin județ.
Defalcat, pe categorii de angajați și cu formă de proprietate, situația la nivelul județului Botoșani, se prezintă astfel:
…și cei din construcții…
*Notă: Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform O.U.G. nr. 114/2018 art. 71, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră
Ceilalți au depășit de mult acest prag având în vedere că angajatorii au renunțat chiar și la cele mai blânde condiții și angajează orice persoană dornică, în unele cazuri cu cheltuieli pentru specailizarea la locul de muncă. Și plătesc salarii pe măsură.
Însă mediul privat are nevoie de susținerea aproape totală a guvernanților, pentru că până la urmă economia este considerată motorul unui stat.
Ca atare, cel puțin pentru Botoșani este nevoie vitală de infrastructură rutieră, iar în toată țara o defiscalizare în ceea ce privește sectorul de producție.
„Infrastructura ca să putem atrage investitorii, prioritatea numărul 1, ceea ce se discută de vreo 30 de ani. După aia, create facilități investitorilor, defiscalizare. Ca să poți atrage tinerii din afară, trebuie să le dai posibilitatea să se dezvolte, să aibă o perioadă de grație de câțiva ani, nu astăzi îmi deschid afacerea și mâine plătesc taxele și impozitele”,
Vasile Chiru, președinte Blocul Național Sindical Botoșani.
Până la o guvernare eficientă și măsuri concrete pentru susținerea mediului privat și păstrarea forței de muncă între granițele românești, vom relua prezentul într-un infinit dureros.
Vom populariza locuri de muncă la cules de căpșuni sau pentru curățenie în camere de hotel, însă peste hotare. La salarii de mii de euro, într-adevăr, dar care se duc în bună parte pe chirii sau alimentația de zi cu zi pentru ca la final de lună, rezultatul să fie cam același. Ca acasă, la Botoșani.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) bunăoară, are rolul de a fi un intermediar între angajat și angajator. O face, prin tot felul de programe însă dintr-un anumit unghi, în contradicție.
Pentru că AJOFM este instituția care promovează și rețeaua EURES, cu locuri de muncă în străinătate.
”Ideea este că noi ca structură pe plan local promovăm această idee, adică pe cât posibil să rămână în zonă și să își găsească un loc de muncă. Prin toate acțiunile pe care le întreprindem, cu asta suntem vizibili: prin comunicate, prin acțiunile de informare periodică lunară în toate unitățile administrativ teritoriale. Luni (săptămâna trecută n.r.) am fost în Hilișeu Horia, în partea Dorohoiului. Astea sunt acțiunile noastre. Avem datoria să evidențiem și aceste locuri de muncă în listele noastre care sunt afișate probabil și pe site-ul ANOFM. Nu putem să le excludem”,
Angel Călin, director executiv adjunct AJOFM Botoșani.
Un exemplu eșuat pe jumătate al susținerii mediului privat ar fi subvenția oferită prin AJOFM, de statul român pentru angajatorii care oferă locuri de muncă absolvenților.
Programul sună frumos pe hârtie și este adesea amintit în conferințele politice ale PSD-iștilor de la București și chiar de la Botoșani.
În realitate însă, angajatorii de la Botoșani aproape că plâng la ușa AJOFM-ului pentru că deși au angajat absolvenți, luni și luni de zile nu au văzut nici un șfanț de la stat. Iar lista de așteptare de la AJOFM Botoșani cu subvenții neplătite nu este deloc una scurtă.
La sfârșitul lunii februarie, în evidențele AJOFM erau înregistrați 4.331 șomeri (din care 1.710 femei), rata șomajului fiind de 3,17%. Din totalul de 4.331 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 1.086 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.245 erau șomeri neindemnizați.
Conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind migrația din anul 2015, numărul românilor care au emigrat era de aproximativ 3,4 milioane de cetăţeni, acest fapt plasându-ne pe poziţia a 17-a la nivel mondial în ierarhia privind dimensiunea emigraţiei.
Și uite așa românii plecați la muncă în străinătate sunt înlocuiți cu cetățeni din state mai puțin dezvoltate, cum ar fi India, Sri Lanka, Vietnam, Filipine, etc.
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL
