Orice demers care subminează ariile naturale protejate ale României, contravine Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu modificările ulterioare, care stabilește la art. 3 alin m: ”Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele: m) orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, […]”.

Proiectul de lege L117/2022 contravine legislației și politicilor naționale și europene pentru conservarea mediului , ridicând probleme majore privind viitorul resurselor naturale din zonele ce vor fi afectate de aceste investiții, fără un aport real la economia țării. Modificările legislative propuse, prin L117/2022, urmăresc continuarea si finalizarea unor proiecte hidroenergetice problematice, cu impact semnificativ negativ asupra mediului, precum hidrocentrala Bumbești - Dumitra - Livezeni, situată în Parcul Național Defileul Jiului, și proiectul amenajării hidroenergetice Răstolița (AHE Răstolița), aflat în situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu și în situl Natura 2000 Defileul Mureșului Superior și în vecinătatea Parcului Natural Defileul Mureșului Superior, cu impact asupra acestuia.

În repetate rânduri, organizațiile de mediu au semnalat faptul că prin continuarea acestor proiecte hidroenergetice, natura va fi prejudiciată în mod semnificativ, subminându-se prin acțiunile respective echilibrul necesar pentru menținerea resursei de apă și a biodiversității asociate acesteia, fundamente critice pentru viitorul societății noastre. Impactul semnificativ al proiectelor hidroenergetice amintite mai sus a fost evidențiat atât în studii de specialitate, precum și în planurile de management ale parcurilor naționale afectate (Parcul Național Defileul Jiului, respectiv Parcul Național Călimani și Parcul Național Defileul Mureșului Superior).

Finalizarea hidrocentralei de pe Jiu și darea ei în folosință ar reduce semnificativ cantitatea de apă din parc, afectând numeroase specii de animale și plante protejate. Conform unui studiu  realizat în 2011, pe teritoriul Parcul Național Defileul Jiului au fost identificate 1142 de specii de plante şi animale, dintre care 200 sunt protejate la nivel național și internațional. Mai mult, acest lucru va avea consecințe semnificative asupra peisajului și asupra continuităţii longitudinale a Jiului și afluenților acestuia.

_________________________________________________________________________

1 - Directivei Habitate transpusă în legislația națională prin OUG nr. 57/2007 și Directivei privind evaluarea de mediu, transpusă prin Legea nr. 292/2018.
2 - https://bankwatch.ro/wp-content/uploads/2022/02/Raport-Mamifere-Defileul-Jiului.pdf

În ceea ce privește proiectul AHE Răstolița, finalizarea sa ar duce la deteriorarea a zece corpuri de apă (opt vor fi grav afectate) și la reducerea debitelor și a continuității longitudinale de care depind speciile de pești protejate (inclusiv lostrița, specie pe cale de dispariție și una dintre speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu - ROSCI0019, specie critic periclitată – conform Cartea Roșie a Vertebratelor din România). Studiile realizate în 1996  și în 2015  pun în evidență acest impact, arătând că în vederea protejării ihtiofaunei este importantă și necesară „interzicerea punerii în funcțiune a barajului de pe râul Răstolița, râu în care au fost identificate specii de pești protejate" .

Pe lângă faptul că prezintă un impact semnificativ negativ asupra mediului și nu au respectat legislația de mediu, cele două proiecte hidroenergetice prezintă doar beneficii pur teoretice pentru producția de energie a României. Potrivit promotorului proiectului, Hidroelectrica SA, hidrocentrala Bumbești-Dumitra-Livezeni ar avea o capacitate instalată de 65 MW și ar urma să producă 269 GWh anual , adică 0,47% din producția anuală de electricitate a României (de 56,2 TWh în 2020). Aportul potențial al proiectului AHE Răstolița ar fi si mai mic comparativ cu  Defileului Jiului, cu o producție anuală de 117.5 GWh , adică 0,2% din totalul de electricitate produsă în România la nivelul anului 2020. Astfel, se poate observa că aportul la sistemul energetic național al ambelor proiecte, mai sus menționate, ar fi sub 1% din producția de electricitate a țării noastre, contribuția acestor proiecte energetice fiind nesemnificativă, infimă chiar, în comparație cu distrugerea cauzată naturii, și nu ar rezolva problema privind creșterea prețului energiei electrice invocată de inițiatorii proiectului de lege - L117/2022. Același cantitate de energie ar putea fi obținută folosind panouri fotovoltaice. Potențialul eolian și solar cu impact redus, în locații precum terenurile degradate și acoperișuri, reprezintă echivalentul a de 17 ori țintele de energie regenerabilă la care s-au angajat țările în temeiul Acordului climatic de la Paris și ar trebui să permită aproape tuturor țărilor să realizeze sisteme energetice cu emisii reduse de carbon, cu costuri reduse și cu  impact  redus  asupra  naturii.  

Continuarea lucrărilor la hidrocentrala Bumbești - Dumitra - Livezenia fost oprită în instanță . În anul 2017, Curtea de Apel București a anulat prin decizia definitivă dată în dosarul nr. 10058/3/2017, autorizațiile de construire ale hidrocentralei, emise de Consiliul Județean Hunedoara și de Consiliul Județean Gorj, iar continuarea lucrărilor a devenit practic ilegală. Cu toate aceastea, Hidroelectrica, ca promotor al proiectului a ignorant dispozițiile legale și a reluat în anul 2019 demersurile de autorizare pentru finalizarea și punerea în funcțiune a amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului, pentru partea de construcție rămasă nefinalizată. De asemenea, tot pentru acest proiect, Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna februarie 2022, a

__________________________________________________________________________

 3 - Studiul de evaluare globală a impactului AHE Răstolița asupra mediului înconjurător, realizat de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice și RENEL, în 1996.
 4 - Evaluarea ihtiofaunei sitului ROSCI0019 Călimani - Gurghiu (Nagy Andras Attila & Imecs Istvan, martie 2015).
 5 - Evaluarea ihtiofaunei sitului ROSCI0019 Călimani - Gurghiu (Nagy Andras Attila & Imecs Istvan, martie 2015) - pagina 80
 6 - https://www.hidroelectrica.ro/press-release/9
 7 - https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/aga/2020/Strategia_investitionala_HE.pdf
 8 - https://wwfint.awsassets.panda.org/downloads/connected_and_flowing__wwf_tnc_report__5.pdf
 9 - https://wwf.ro/noutati/comunicate-de-presa/raul-jiu-salvat-de-la-distrugere/

hotărât rejudecarea cazului pentru anularea deciziei etapei de încadrare pentru proiectul hidroenergetic Bumbești-Livezeni , fapt ce a demonstrat că indiferent de eforturile procedurale, de documentațiile tehnice pe care le elaborează pentru a dovedi că nu va exista impact de mediu semnificativ sau de suportul unor autorități ale statului, acest proiect rămâne incompatibil cu legislația europeană și națională pentru protecția mediului.

Precedentul juridic creat în 2017 în care instanța anulează autorizațiile de construire pe motivul nerespectării legislației europene de mediu, ar trebui să reprezinte un puternic semnal de alarmă pentru autoritățile statului și pentru parlamentarii care doresc finalizarea și punerea în funcțiune a amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului.

În ceea ce priveste, AHE Răstolița, la fel ca și în cazul Defileului Jiului, și pentru acest proiect hidroenergetic există, la momentul actual, un dosar pe rol la Tribunalul din București.

Mai mult decât atât, inițiativa L117/2022 nu încalcă doar acte normative specifice protecţiei și conservării mediului , ci şi art. 15 alin (2) din Constituție și principiile de drept. Inițiativa încalcă principiul neretroactivităţii legii, prin raportarea la obiectivele de investiții în curs de executie sau demarate anterior datei de 29 iunie 2007.

Nu în ultimul rând, modificarea limitelor unei arii protejate se face doar în situații foarte clar definite . Situația actuală, de facilitarea a investițiilor economice, așa cum este construirea de hidrocentrale, nu este una care să permită modificarea limitelor ariilor protejate . Această poziție fiind susținută și de către scrisoarea Comisiei Europene.

Ariile protejate ale României au fost instituite pentru a menține cele mai valoroase zone ale țării, zone care trebuie să fie garantul viitorului nostru prin asigurarea echilibrului atât de necesar asigurării biodiversității, furnizor al resurselor și serviciilor de mediu necesare pentru dezvoltare pe viitor, mai ales în contextul presiunilor ce derivă din schimbările climatice. Ca urmare, nu își au rostul modificările propuse prin acest proiect legislativ care slăbesc cadrul legal al zonelor protejate și având în vedere toate cele precizate anterior, solicităm membrilor Parlamentului României, să voteze pentru respingerea propunerii legislative L117/2022, a cărei adoptare ar duce la finalizarea și punerea în funcțiune a unor proiecte hidroenergetice, care vor conduce la diminuarea drastică a debitelor râurilor și care vor afecta negativ biodiversitatea și nu vor avea un impact pentru securitatea energetică prin aportul de energie generat. De asemenea, adoptarea unui astfel de proiect legislativ ar da undă verde continuării unor proiecte declarate ilegale de instanța din România și nu respectă angajamentele asumate de România la nivel European, fapt ce ar putea conduce chiar intrarea României într-o nouă procedură de infringement privind integritatea rețelei Natura 2000.

_______________________________________________________________________________

10 - https://bankwatch.ro/victorie-pentru-natura-in-instanta-hidrocentrala-de-pe-jiu-trimisa-spre-reexaminare-organizatiile-de-mediu-critica-proiectul-de-lege-anti-natura/
 11 -  art. 1 din OUG. 57/2007 ce se referă la scopul ordonanţei de urgenţă, anume “garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă" și art. 6 din OUG. 57/ 2007 conform căruia "instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc: a) asigurarea securităţii naţionale; b) asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor; și c) prevenirea unor catastrofe naturale."  
 12 -  1) când se face dovada autentică a erorii științifice potrivit căreia o arie protejată ar fi fost desemnată eronat, 2) dacă există evoluții naturale asupra habitatelor și speciilor de interes european ce nu pot fi prevenite sau 3) când se aplică în manieră corectă articolul 6 (4) din Directiva habitate.
 13 -   Conform răspunsului Comisiei Europene din data 15.12.2021 https://www.agentgreen.ro/raspunsulcomisiei-europene-cu-privire-la-intentia-romaniei-de-a-desfiinta-arii-protejate/