Într-o perioadă în care miniștrii se tot perindă pe la minister și vorbesc frumos despre tot felul de reforme cu internet în toate școlile, teze corectate de acasă sau manuale la educație fizică, realitatea din școli este una cruntă.

Întrebarea privitoare la cum este posibil să existe atât de mulți absolvenți slab pregătiți capătă cumva un răspuns. Iar exemplul ce-l vom prezenta mai departe demonstrează acest lucru.

Iată, de exemplu, specializarea agricultură – horticultură pentru profesori. La nivelul județului Botoșani anul acesta au fost înscriși la concursul de titularizare trei profesori.

Încă de la bun început au întâmpinat greutăți pentru că în bibliografia pentru concurs au fost introduse cărți care au fost tipărite în urmă cu aproximativ două decenii.

Unele nici nu se mai găsesc prin librării iar procurarea lor pentru ca profesorii să poată învăța, a fost o adevărat aventură.

Însă partea mai proastă abia începe.

”Am învățat tot ce trebuia să prezentăm noi la examen. Bine, când am ajuns la Furadan nu l-am memorat pentru că știam din start că este un produs care nu se mai folosește de ani de zile. Într-o carte era de exemplu 2,8 baremul ca și valoare, a fost totuși subiect de examen, în altă carte este 2,5, oricum nu corespunde. Nu mi se pare normal să dăm Furadanul. Ce vrem să facem, predăm din istorie? Adică asta e istoria agriculturii, nu are nici o treabă cu pregătitul viitorilor specialiștilor”,

Cadru didactic de la Botoșani

Furadanul era un insecticid folosit la tratarea semințelor de porumb, împotriva dăunătorilor. Fiind dintr-o categorie foarte toxică a fost scos de pe piață tocmai în 2007, fiind introduse alte produse omologate și testate care nu sunt toxice.

Furadanul este substanța cunoscută deja de toată lumea pentru că a fost folosit de celebra Mădălina Manole în urmă cu șapte ani de zile, la actul suicidal.

În continuare.

Un alt subiect de studiu pentru profesori a fost un utilaj de adunat și căpițat de care nu a mai auzit nimeni, nimic de vreo 17 ani. Și care, la o simplă căutare pe bătrânul Google, este evident inexistent.

”Mașina asta de căpițat și adunat, nu are nici o treabă, nici nu mai există. Nu a fost nici acest utilaj pe atunci, din ce am înțeles de la vechii mecanizatori că nu era eficientă și din cauza asta au scos-o de pe piață. E nevoie de eficiență și să fie productivă. Eu nici nu îmi amintesc cum arăta, asta era prin anul 2000. Acum sunt tot felul de agregate performante. Nu mai înțeleg, mă întorc în timp sau evoluez?”,

Cadrul didactic de la Botoșani

Ceea ce este mai trist este faptul că informații atât despre Furadan cât și despre mașina de căpițat, le sunt predate copiilor la școală care învață astfel lucruri care nu-și mai au corespondent în realitate.

Și care nu-i vor ajuta cu nimic. Dimpotrivă.

”Să reactualizeze programa școlară, între timp s-au scos cărți noi, cei care au lucrat la doctorate, nu e numai materia asta, nu sunt numai cărțile astea din care putem noi învăța. Astea sunt niște cărți depășite care nu au nici o treabă cu realitatea”,

Cadrul didactic botoșănean

Cei de la Inspectoratul Școlar Județean explică: subiectele sunt făcute de Centrul Național de Evaluare și Examinare din cadrul Ministerului Educației Naționale.

Și se întreabă: de ce acum? Când concursul de titularizare s-a terminat.

”Bibliografia a fost anunțată cu mult timp înainte de concurs, ar fi trebuit să facă către Ministerul Educației dacă considera dlui că subiectele sau bibliografia nu sunt conforme. Ar fi trebuit să specifice acest lucru înainte de a începe concursul efectiv și dacă a văzut că aceste cărți nu corespund cu ceea ce se întâmplă la orele de curs, ar fi putut să ne facă nouă o informare și noi o trimiteam mai departe către Centrul Național de Evaluare și Examinare”,

Gabriel Hârtie, inspector școlar general Botoșani

De ce acum?

Pentru ca în anii următori cadrele didactice au aibă parte de respect din partea ministerului și să nu mai fie obligate să învețe lucruri inutile pe care să le transmită mai departe copiilor.