În România, statul care ar trebui să sprijine comunitățile locale pentru atragerea de fonduri europene, ajunge să fie cel mai mare dușman al celor care doresc să se dezvolte. Sau măcar în unele dintre cazuri.
O birocrație excesivă, reguli schimbate în timpul jocului, blocaje și tot felul de impedimente în atragerea fondurilor comunitare.
Iar aceste lucruri pot fi confirmate mai ales de cei care au muncit pentru a implementa proiecte europene și care s-au lovit de greutăți create tocmai de angajații statului român care, în loc să siplifice procedurile, le duc într-un stadiu aproape imposibil de descifrat, cu ghiduri de finanțare scrise într-un mod mult prea tehnic, pentru a fi pe înțelesul tuturor.
”Suntem în al nu știu câtelea an în care povestim ”capra cu trei iezi”. Am mâncat pâine de POSDRU, pe economie socială, m-am plimbat pe la OIR Brăila și OIR Ilfov și am făcut proiectul de monitorizare din 2014, suntem în 2017, l-am finalizat, fără corecții la noi, ci doar la parteneri”,
Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla
La Botoșani, un singur proiect a primit finanțare pe AFIR, segmentul de infrastructură rutieră și nici unul pe POCU.
Totuși, sesiune de consiliere, informare, sumedenii de comunicate de presă sau ședințe au loc la intervale regulate.
”Vorbim patru ani, facem adunări, de ce? Sunt proști primarii? Sunt proști consultanții? Toată lumea e proastă? De ce? Pentru că cineva de la Cluj, etalonul bogăției în România face 20 de puncte și noi în Botoșani nu facem decât 4 puncte. Fiți sinceri, veniți cu toate răspunsurile de care au nevoie primarii, ca să nu batem apa în piuă, să nu mobilizăm primarii”,
Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla
Concluzia primarului botoșănean care este și președintele Asociației Comunelor de la Botoșani a fost următoarea: ”Sunt uimit ce se poate întâmpla în țara asta”.
