Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş

Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.

 

Primul document care se referă la o farmacie din Botoşani, este un hrisov al domnului Mihail Şuţu, datat 5 octombrie 1793, eliberat la cererea târgoveţilor ce doreau un doctor şi un spiţer. Printr-un alt hrisov din 11 ianuarie 1796, Alexandru Calimach Voievod apară şi întăreşte „privilegiul” acordat de M.Şuţu în 1793.

 

Prima farmacie din Botoşani

 

Prima farmacie botoşăneană s-a fondat în 1793 de către Johann Gorgias, care, temându-se de concurenţa altui coleg, a cerut în 1806 şi a căpătat aprobarea lui Al.C. Moruzi Voievod, ca niciun alt farmacist să nu funcţioneze în Botoşani. La 9 iunie 1813, Scarlet Al. Voievod, îi reînoieşte dreptul de a ţine spiţărie „pentru binele obştesc şi a celor de prin afară de târg” şi îi acordă privilegiul de a avea 15 servitori, oameni, străini, care să fie scutiţi de „orice dări şi havalele”.

 

În acelaşi an, un alt şpiţer, Frantz Xavier Naiman, a cerut învoirea de a avea şi el o farmacie, „în care să ţină tot felul de doftorii curate şi alcătuite cu cea mai scumpă purtare de grijă, după rânduială meşteşugului şpiţăresc, şi pe lângă acestea să dea cu preţuri mai ieftine decât se urma până acum la spiţăria ce se află”, după cum preciza Ştefan Ciubotariu în Monografia oraşului Botoşani.

 

Ce-l de-al treilea farmacist pomenit în documentele anilor 1813-1814 s-a numit Lochman. Printr-un hrisov al lui Ion Sandu Sturdza din 8 noiembrie 1822 se vede că a mai funcţionat o farmacie în Botoşani, aprobată de Scarlat Calimach şi închisă de I.S. Sturdza.

 

Nu după mult timp, în 1833, în unele documente este amintită şi spiţăria lui Iosup Dobrovoţchi, supus austriac.

 

După moartea lui Johann Gorgias, farmacia a funcţionat sub conducerea fiului acestuia, I. Gorgias, care la rândul său a lăsat-o cumnatului Johann Binder, care în 1885 a vândut-o ginerelui Emerich Haynal. A fost numită de-a lungul anilor: Gorgias, Curţii, Farmacia Verde, Farmacia Roşie, Farmacia „Ighia”, Semaca. După cum se constată, a avut loc o succesiune de patru farmacişti din aceeaşi familie, fapt rar întâlnit.

 

Prima „spiţărie” botoşăneană – cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş

 

Prima farmacie botoşăneană, clădire zidită de bătrânul Johann Gorgias, era cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş, aşezată în „buricul” Botoşanilor. A fost una dintre puţinele clădiri vechi cu iz de istorie, ce-au supravieţuit vicisitudinilor timp de 200 de ani. Edilii oraşului au dispus cu nonşalanţă, fără nici o mică remuşcare,în 1980 demolarea ei, cu toate că mai putea rezista încă multe sute de ani. A căzut sub acţiunea buldozerelor şi târnacoapelor, după ce în ultimii 10 ani de existenţă a fost locuită de câteva familii de etnie romă.

 

După construirea ei, atunci când prin Botoşani poposeau călători străini însărcinaţi cu diverse misiuni, majoritatea dintre ei erau găzduiţi de familia Gorgias, poate în dorul de a mai afla veşti noi aduse de aceştia, poate din dorul de a mai vorbi limba maternă cu conaţinalii săi.

 

Farmacişti botoşăneni până în 1944

 

Ştefan Ciubotaru, în Monografia oraşului Botoşani , îi enumeră pe toţi farmacişti ce au practicat în oraş, dintru începuturi până la finele celui de-al II-lea război mondial: Johann Gorgias, Johann Binder, Haynal Arpad, Valerian Semaca (Farmacia „Curţii”); Frantz Naiman (Denumirea farmaciei nu se ştie); Lochman ( Denumirea farmaciei nu se ştie); Ferdinand Dobrovolschi, Emerich Haynal, Samoil Frank, Gheorghe Nicoleanu şi David Rosenberg („La Minerva”); Iosef şi Alexandru Şmelţ, Petre Demetrescu, Rubin Edelstein („La înger”), Alexandru Mihălţeanu, Iacob şi Eva Einhorn, A. Haimovici („Farmacia Nouă”); V. D. Vasiliu, Jean Bendel („Vasiliu”), Ortansa Popovici („Popovici”); Nicolae Gheorghiu, Helene Handoca („Tămăduirea”); S. Diaconescu („Diaconescu”) şi Martinescu („Martinescu”).

 

Cert este că, sănătatea locuitorilor Botoşanilor a fost ocrotită  de numeroase cadre medicale de diverse naţionalităţi: germani, evrei, armeni, greci, italieni, etc. Stabilirea lor în Botoşani, se datorează faptului că oraşul era dezvoltat din punct de vedere economic şi cu un număr mare de locuitori cu posibilităţi materiale adecvate pentru a-şi putea îngriji sănătatea.

 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store