În Botoșaniul de altădată au existat multe construcții ce acum puteau fi catalogate cu ușurință drept simboluri ale orașului. Printre acestea se numără una mai puțin cunoscută, căreia i s-au șters urmele în negura timpului: Arcul de triumf!
Atunci când cineva aude sintagma “Arc de triumf” se gândește la monumentalul obiectiv turistic din Paris, de lângă bulevardul Champs Elysee. Alții se pot gândi la cel din București, de lângă Parcul Herăstrău, dar foarte puțini știu că Botoșani, micuțul județ din nordul Moldovei, a avut și el un astfel de simbol.
Era pe la începutul secolului al XX-lea. Tara era condusa de regele Carol I, un om ce a rămas profund impresionat de faptele eroice savarsite de soldații de aici în timpul Războiului de Independență. In semn de respect față de cei care și-au slujit țara, regele ar fi dat undă verde pentru construirea unui asemenea monument, în anul 1906.
De asemenea, tot conform mai multor mărturii din acea perioadă, însuși Carol I a venit la inaugurarea Arcului din Botoșani, fiind primit cu mare tam-tam și organizându-se o paradă cu ocazia acestui eveniment, cum se cuvenea în acele vremuri.
Monumentul făcut din materiale ușoare, cum ar fi lemnul sau cartonul, era amplasat pe vechea Cale Națională, unde acum este clădirea Nord Proiect. O singură dovadă există cu măreața construcție: o carte poștală a acelor vremuri, pe care unii colecționari locali cu siguranță o au în vitrine și probabil sunt mândri de acest lucru.
Dacă ne uităm pe vechiul suvenir putem observa că undeva în dreptul pozei este “Luvru”, nume inspirat, de asemenea, după un alt obiectiv din Paris – Muzeul Luvru, unde se găsește faimoasa Mona Lisa, tabloul realizat de Leonardo Da Vinci. Tot pe acolo era și Hotel Regal, care este situat pe locul actualului Urban Serv.
Din păcate, Arcul de Triumf din Botoșani nu a dăinuit prea mult in acea zonă, o mică dovadă este și faptul că există o singură poză care-l prezintă în toată splendoare. A dispărut în următorii ani, iar motivele dărâmării sale diferă. Unii bătrâni spun că a fost dărâmat de regimul comunist, alții sunt de părere că monumentul nu a putut dăinui atât de mult timp din cauza materialelor folosite la construcție. Mai există și varianta că acesta ar fi ars în urma unui incendiu din acea perioadă.