La momentul accidentului, în mocăniță se aflau în jur de 20 de turiști.
Un accident grav a avut loc, duminică dimineață, în Suceava. Mocănița Huțulca Moldovița a fost răsturnată de pe șine după impactul cu o mașină, cu numere de Botoșani.
Este Tara Huțulilor, etnici ucraineni ce trăiesc în zonele acestea, dar și în Maramureș, Transcarpatia sau Pocuția. Locomotiva de 150 de cai a Mocăniței Huțulcă te plimba prin ținutul acesta aproximativ 30 de minute. Numele mocăniței vine cu siguranță de la sătenii huțuli ce au botezat-o Mocăniță Huțulcă.
Calea ferata cu ecartament îngust de la Moldovița a fost construită de un proprietar de gater din Munchen, Louis Ortieb. Mocăniță Huțulcă a fost data în folosință în anul 1888 pentru a transporta lemne de la pădure la gater.
Linia este preluată, în anul 1909, de către fondul bisericesc. Acesta realizează schimbări și diminuează ecartamentul de la 800 de milimetri standard la 760 de milimetri. Traseul Mocăniței avea, inițial, 23,9 kilometri și se deplasa de la Moldovița la Pdurea Rososa. De-a lungul anilor s-au mai făcut schimbări, iar în anul 1987 s-a dat în funcțiune porțiune Rascova-Rașca dreapta și Arsuri pe o lungime de 73 de kilometric.
Până în anul 2001, linia de la Moldovița a fost folosită pentru transportul lemnelor. Începând din vara anului 2005, linia este administrată de Asociația pentru Păstrarea Liniilor Înguste din Romania și are 10,5 kilometri.
Mocăniță Huțulcă a devenit o atracție turistica importanta a zonei, ea unește satele Moldovița și Argel din Comuna Moldovița, Suceava.
Plăcuțele roșii reprezintă identitatea locomotivei; pe una scrie 76-209 (ecartamentul și seria locomotivei), pe-a doua, viteza maximă, 15 kilometri pe oră, iar pe cea mică, 60 de cai putere.
Calea ferată îngustă și „mocănița” de la Moldovița au o istorie de peste 100 de ani. În anii 1888-1889, germanul Louis Ortlieb din München, proprietar de gater, a construit și pus în funcțiune la Moldovița prima cale ferată forestieră. În anul 1902, această cale ferată era folosită la transportul buștenilor, avea lungime de 23,9 km și se întindea de la Moldovița la Roșoșa.
În 1957 erau 4 locomotive cu aburi, care trăgeau vagoanele cu lemn, iar în 1987 linia ferată îngustă de la Moldovița era cea mai lungă din țară, având 100 de kilometri. Până în 1990, în zonă a funcționat un sistem paralel cu CFR: Căile Ferate Forestiere (CFF). Exista o cale ferată îngustă, trenulețe cu vagoane ce transportau lemn din munte, centraliste, impiegați, șefi de stație, echipe de întreținere a liniei, fiecare cu câte 10 oameni, care aveau în grijă aproximativ 12 kilometri, scrie newsweek.ro
Traseul pornea din Moldovița și urca spre Argel, Izvoarele Sucevei, Moldova-Sulița. „Cea mai mare extindere a fost în 1987, când linia îngustă a avut 100 de kilometri, ajungea până pana în inima muntelui, iar pe fiecare pârâu erau ramificații. După 1990 a dispărut totul, s-a desființat, s-a împărțit în tot felul de linii secundare, iar din 2005, când am început noi să reabilităm traseul turistic aici în Moldovița, am putut să reabilităm 3,6 kilometri. Practic sunt posibilități de extindere până la aproape 15 kilometri.
Click AICI pentru articolul complet
