Dragostea pentru tradiţie a făcut-o pe Niculina Andronache să îşi transforme casa într-un adevărat muzeu, loc unde sunt expuse cu grijă toate obiectele cu istorie pe care le-a adunat de-a lungul celor 70 de ani de viaţă.
Comuna botoşăneană Vorona, atestată din vremea lui Ştefan cel Mare, este locul unde tradiţiile vechi de câteva secole sunt păstrate cu sfinţenie. Aici s-a născut Niculina Andronache, un tezaur viu al culturii populare. Provine dintr-o adevărată dinastie de ţesătoare la războiul medieval şi a reuşit să promoveze cultura tradiţională din nordul Moldovei în cele mai importante oraşe ale Europei occidentale, scrie Adevăru.
Până la 70 de ani a făcut de toate, însă cel mai de preţ lucru este că a reuşit să transmită câtorva generaţii meşteşugul tradiţional. Niculina a fost învăţătoare şi a avut grijă să-şi facă ucenici, din mâinile ei ieşind ţesătoare şi buni confecţioneri de măşti autentice pentru sărbătorile de iarnă. Întotdeauna respecta cu sfinţenie un obicei: ţinea clacă, în fiecare săptămână, cu fetele din sat pentru a transmite mai departe meşteşugul.
Muzeul Niculinei Andronache a fost inaugurat pe 8 iunie. Propriu-zis, expoziţia se află în locuinţa ei, pe o uliţă, nu departe de centrul comunei. Pentru sine, Niculina şi-a păstrat o cameră cu faţa către grădină – cele trei odăi rămase le-a transformat în muzeu. Fiecare are câte un specific: de la camera tradiţională plină cu lăicere şi covoare până la încăperea de lucru a ţesătoarei cu război de ţesut din perioada interbelică, vârtelniţe, dar şi alte ustensile la fel de vechi. Nu lipseşte nici colţul şcolarului de la ţară, de acum un secol, dar nici camera copiilor mici, cu tradiţionala covată din lemn cioplit pe post de leagăn
Majoritatea obiectelor sunt de la oamenii bătrâni din comună care, la rândul lor, le au moştenire de la bunici şi străbunici. De aproape 30 de ani umblă Niculina după aceste piese deosebit de valoroase.
De multe ori a dat peste ele atunci când îi ajuta pe bătrâni prin ogradă cu treburile sau pur şi simplu făcând o muncă aproape ca un etnograf.
„Am adunat mai multe piese umblând pe teren. Am ajutat bătrâni, le-am tăiat lemne, le-am dus apă, tot ce trebuia. Eu nu mă feream de muncă, şi la noi aici, la Vorona, unde suntem o comunitate tradiţională, aşa-i obiceiul – cei în putere îi ajută pe cei mai în vârstă. De multe ori mă întrebau: «Cu ce te ocupi matale?». Atunci le spuneam de pasiunea mea şi că vreau să adun obiecte vechi din lumea satului pentru o expoziţie. Şi de multe ori îmi dăruiau lucruri rare, de o valoare inestimabilă“,
povesteşte Niculina Andronache.
Voroneanca a primit obiecte chiar şi din Cluj şi din Republica Moldova, pe care le-a inclus într-o zonă aparte a expoziţiei, specifică altor zone etnografice. În rest, muzeul din casa Niculinei este un adevărat templu al tradiţiei ţărăneşti cu rădăcini medievale din nordul Moldovei.
„Aceste obiecte sunt pentru mine de nepreţuit – au o valoare, mai ales spirituală, deosebită. Dar sunt valoroase şi din punct de vedere etnografic. Este o cronică vie a vieţii ţăranului din această parte de ţară – este de neratat. Pentru mine este ca un templu; am dat totul pentru a expune aceste obiecte, chiar şi casa. Când sunt supărată sau bolnavă, vin aici şi mă simt mai bine“,
se destăinuie Niculina.
Click AICI pentru continuarea articolului.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
