Poștașii ies din nou în fața Guvernului, majoritatea salariilor sunt sub 1.700 de lei

Protestele au loc până pe 27 mai.

 

Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), cu reprezentativitate legală la nivelul Poștei Române, reunind un număr de peste 17 mii de membri de sindicat, desfășoară acțiuni de protest pentru următoarele:

 

Motive

 

Starea avansată de sărăcie a salariaţilor Poştei Române.

Pentru 17.000 dintre angajaţi, adică pentru aproape 80% din întreg personalul, salariul net lunar este sub 1700 lei, la limita traiului de subzistență, în condiții de muncă foarte grea, solicitantă, de uzură.

 

Iminența pierderii unui număr semnificativ de locuri de muncă din rândul agenților poștali, al factorilor, oficiantelor, diriginților, lucrătorilor din tranzite în urma introducerii unor posibile automatizări şi în lipsa abordării unor noi linii de business. Un astfel de subiect care vizează din estimările noastre un număr uriaș de locuri de muncă din companie ar trebui să aibă la bază evaluări, programe alternative pentru salariați (inclusiv reconversie și recalificare) și nu în ultimul rând, măsuri dedicate celor ce își vor pierde locurile de muncă. Este obligatoriu ca un astfel de subiect să fie discutat în mod deschis, transparent, cu date și cifre pe masă. Nu vrem să fim puși în fața faptului împlinit și să decontăm lipsa de profesionalism a unora care vremelnic ocupă funcții de șefi! De altfel, într-o întâlnire internă de lucru, la care au participat mai multe persoane, directorul general al Poştei Române a afirmat că Poşta Română va deveni un hub logistic regional şi global, cu maximum 10 mii de angajaţi. Adică 14.000 de salariaţi îşi vor pierde locul de muncă!

 

 

Iniţiativele conducerii companiei de a elimina din contractul colectiv de muncă articolele prin care sunt protejate locurile de muncă şi drepturile salariaţilor. Aceste iniţiative reprezintă cel mai dur atac din ultimii 10 ani lansat de o conducere împotriva propriilor salariaţi.

 

Principalele ţinte vizate în vederea șubrezirii contractului colectiv de muncă sunt:

 

  • eliminarea dreptului sindicatului de a fi parte activă în elaborarea și evaluarea normelor de muncă;

 

  • aplicarea rezultatelor normării, fără negocierea cu sindicatul;

 

  • eliminarea salariilor compensatorii la concediere - minima protecţie pe care o mai oferă angajatorul unui om concediat după zeci de ani de muncă;
  • eliminarea automatului de clase;

 

  • eliminarea sporurilor de: continuitate și cumul de funcţii (acordate acelor lucrători care efectuează activitățile aferente posturilor vacantate, pe care nu s-au făcut angajări (din cauza salariilor foarte mici în raport cu volumul, complexitatea şi responsabilitatea muncii) sau celor care asigură concediile de odihnă la posturile unice);

 

Încercarea constantă a directorului general de a induce în eroare salariații și de a evita mijloacele de dialog social prevazute de lege, prin epistole catre angajați cu promisiuni de îmbunătațire a condițiilor de muncă si de majorări salariale într-un procent incert și într-un viitor nesigur, știind bine că aceste promisiuni nu au nici o forță legală, atâta timp cât nu sunt prinse într-un act negociat si semnat cu SLPR, apoi înregistrat la instituția statului competentă.

 

Nedreptatea sociala promovată de directorul general:

 

  • majorarea salariilor a aproximativ 200 de angajați preferați ai directorului, aparținând personalul functional (TESA) de la nivelul sucursalelor regionale, cărora li s-au acordat intre 3 si chiar 11 clase fiecăruia, în timp ce angajaților din operațional pe care directorul îi poartă cu vorba, promițându-le ca un tătuc iubitor, creșteri salariale asupra a cărora negociere o refuză constant;

 

  • crearea unui climat de muncă bazat pe tensiuni sociale şi dezbinare între salariații companiei, între angajații TESA, avantajându-i pe unii față de alții, dar mai ales între salariații din operațional si cei din personalul funcțional tesa, probabil pentru a distrage atenția tuturor de la acțiunile pe care le are în vedere cu viitorul Poștei Române;

 

  • angajarea, de la venirea în companie a actualului director, a unui număr de aproximativ 200 de angajați tesa, pentru ca apoi să procedeze la concedierea altora.

 

Lipsa uniformelor, a echipamentelor de muncă și protecție, precum și condiţiile improprii de muncă în spațiile în care munceşte cea mai mare parte a angajaților şi în care sunt primiţi clienţii Poştei Române, foarte multe unitați fiind cu igrasie, fără caldură pe timp de iarnă sau aerisire pe timp de vară, fără wc, fără minimă preocupare pentru asigurarea curățeniei. Mai mult, din cauza lipsurilor mari, SLPR si salariatii au achizitionat din bani proprii necesarul de birotica si aparatura IT, produse pentru dezinfecție si dezinsecție iar mulți angajați își folosesc autoturismele personale pentru a parcurge distantele pentru distribuirea corespondentei.

 

Intenția de modificare a organigramei și efectuarea de concedieri colective, fără a oferi sindicatului, conform legii, informaţiile necesare absolut normale şi logice, referitoare la:

 

  • modul in care va funcționa compania după aplicarea modificărilor organigramei propuse, începând de la aparatul central, până la baza companiei.

 

  • efectele asupra numărului total de locuri de muncă, fără a se preciza clar dacă vor urma concedieri in rândul salariaților din rețeaua poștală operațională;

 

  • suma lunară cu care va creşte salariul angajaților din operațional după efectuarea concedierilor de personal funcțional.

Este de neînțeles de ce, de 9 luni de la initierea discuțiilor, nu au fost furnizate catre SLPR aceste informații si asigurări, în mod transparent, scrise clar și concret, pentru a se elimina orice dubiu, situație care s-a înrăutațit mai mult la ultimele negocieri prin părăsirea sălii de ședințe de catre directorul general, care, de atunci până în prezent, a sfidat toate cererile SLPR de reluare a discuțiilor.

În fața comisiei de negocieri a SLPR nu au fost avansate nici una dintre ofertele pe care le-a făcut directorul general prin scrisorile adresate salariaților din companie. Managementul companiei știe ca toate promisiunile de majorări salariale și îmbunătațire a condițiilor de muncă, transmise prin simple mesaje către angajați, nu au o bază serioasă și nu îl obligă legal dacă nu sunt cuprinse intr-un act aditional la contractul colectiv de munca semnat cu salariatii.

 

Lipsa de performanţă a actualei echipe manageriale, care:

 

  • nu are o preocupare reală pentru creșterea veniturilor companiei,

 

  • nu a lansat nicio linie nouă de afaceri, nici un contract care să ofere speranţă angajaţilor;

 

  • nu a adus nicio idee nouă, nici măcar una împrumutată de la alţii, prin care să se dezvolte Poşta Română,

 

Toate aceastea într-o perioadă în care toate companiile de profil au prosperat și și-au dublat sau chiar triplat veniturile.

 

De peste doi ani si jumatate, de când se află la conducerea companiei (un an ca director general adjunct, coordonator al activităţilor economice, administrative şi de aprovizionare, apoi încă un an ca director general cu puteri depline), actualul director general nu a întreprins nimic pentru Poşta Română, în afară de laude in mass-media, campanie de imagine personală, promisiuni, induceri în eroare şi numeroase deplasări în țară şi în străinătate, însoțit de multi consilieri şi persoane apropiate.

 

Desconsiderarea grosolana a inteligenței salaraților, în fața cărora directorul general aduce explicația aberantă că, pentru lipsa proprie de competență și performanță managerială, „pentru situaţia din Poşta Română este vinovat ... sindicatul”, deși toate poziţiile de decizie din companie sunt ocupate exclusiv de oameni apropiaţi directorului general, acesta conducând compania fără nici o piedică.

 

Lipsa dialogului social și războiul deschis împotriva SLPR de directorul general, demers care indică cel puţin următoarele obiective:

 

  • încercarea de a elimina din negocieri un sindicat reprezentativ și puternic, pentru a putea proceda după bunul plac, de a nu negocia cu o organizație care pune întrebări incomode, nu este servil, nu se lasă intimidat şi nici dus în eroare;

 

  • dorința de a dezbina şi a crea tensiuni sociale, de a instiga categorii profesionale unele împotriva altora, precum se procedează în campaniile electorale incorecte, probabil pentru a ascunde adevaratele planuri referitoare la viitorul salariaților si al Poștei Române;

 

  • dorința de a face concedieri colective, într-un numar stabilit dupa bunul plac și fără plata salariilor compensatorii;

 

  • intenția de eliminare a contractul colectiv de muncă la nivelul companiei sau de reducere a acestuia la nivelul minimal prevazut de Codul Muncii.

 

Previziuni sumbre

Probabil că în comunicarea publică, actualul director general, va arunca din nou asupra SLPR răspunderea în ceea ce privește starea actuală a companiei și faptul că sindicatul ar fi blocat inițiativa de adoptare a noii organigrame a companiei. Acel document este un document slab elaborat de neprofesioniști, care nu servește decât unui singur țel, crearea de posturi de directori pentru gașca cu care a ocupat și a subordonat Posta Română.