Nu lua niciodată bani pentru serviciile oferite și îi trata pe cei nevoiași cu o dragoste nețărmurită. A fost supranumit medicul fără de arginți, dar și cel mai iubit medic din toate timpurile.
Nicolae Hasnaș s-a născut pe 5 noiembrie în județul Botoșani, în anul 1875. A urmat studiile liceale la Botoşani. În 1902 a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, obţinând diploma în medicină şi chirurgie.
În 1907 devine medic și pleacă în județul Gorj, unde a fost repartizat, la Târgu-Jiu. Aici găsește un spital cu foarte puține cadre medicale, dar și foarte slab dotat. Amenajează rapid două saloane pentru bolnavii de tuberculoză și modernizează sala de operații.
Pleacă pe front în timpul Primului Război Mondial, ca maior medic, și conduce un spital de campanie ce va funcționa, pe rând, în Fetești, Tecuci și Dorohoi. Tot la Târgu-Jiu se întoarce după război. Nu se lasă descurajat de situația grea. Dezvoltă și extinde, pe parcursul următoarelor două decenii, spitalul. În anul 1935, din fonduri proprii, construiește pavilionul secției de Boli infecțioase și extinde secțiile Interne și Chirurgie. Doi ani mai târziu amenajează Maternitatea cu 40 de paturi și o sală de operații.
Dr. Constantin Lupescu în cartea sa, ”Biografii sentimentale”, spune că dr. Hasnaș a abordat nu numai afecțiuni chirurgicale, pentru care se pregătise la București, „ci întreaga patologie a medicinei, deoarece spitalul, în acea perioadă, nu avea medici de specialitate”.
S-a dedicat cu tot devotamentul îngrijirii răniților în Primul Război Mondial, fiind șef al Spitalului nr. 2 de campanie, încredințat lui de către Regina Maria. Această unitate sanitară mobilă era formată din 52 de vagoane de cale ferată și a fost mutată pe linia frontului între Fetești, Tecuci și Dorohoi, în 1916-1918.
Înființează și primul orfelinat din România, pentru copiii ai căror părinți muriseră pe câmpul de luptă.
Datorită prestigiului de care se bucura, a reușit să-i convingă pe conducătorii politici ai județului de nevoia îmbunătățirii condițiilor spitalicești, reușind să transforme spitalul mixt în spital cu multe specialități; medicală, infecțioase, pediatrie, obstetrică-ginecologie.
În cei aproximativ 60 ani de activitate medicală, Nicolae Hasnaș a acordat peste 400.000 de prestații medicale și a realizat circa 35.000 intervenții chirurgicale, unele dintre acestea de mare risc și complexitate, dar toate reușite.
Era un om popular, implicat în tot ce însemna viața orașului și județului, apropiat sufletește de oameni. A avut sute de fini, în special în rândul preoților, al învățătorilor.
Se interesa îndeaproape de condițiile în care erau cazați elevii, dar și de ceea ce li se servea la masă. S-a preocupat chiar de aspectele de natură salarială la funcţionarii publici, medici, cadre didactice, preoţi şi alte categorii, s-a implicat în redactarea şi discutarea Legii fundamentale din 1923. În calitate de prefect, era alături de preoţi, cadre didactice, funcţionari, în acţiunile revendicative şi oferea soluţii privind exproprierea capitalului sau introducerea „leului-ipotecar” pentru redresarea ţării, potrivit paginaolteniei.ro.
Dr. Nicolae Hasnaş a continuat să-şi practice profesia de medic și în perioada comunistă. A cunoscut, totuși, încercări deosebit de dramatice în acei ani: și-a pierdut soția, casa, cabinetul particular şi biblioteca. A continuat să locuiască la București, alături de fiica sa, Marta, însă lipsa soției l-a marcat profund: „Ea mă înțelegea, ea avea grijă de mine, ea mă liniștea când aveam neplăceri, ea mă încuraja când voiam să întreprind ceva. Fără ea sunt un om sfârșit!”, îi mărturisea dr. Lupescu.
Impresionant, în cazul medicului născut în Botoșani, este atitudinea comunității față de cel care i-a slujit decenii la rând dezinteresat și cu dragoste sinceră.
După ce și-a închinat viața și averea spitalului, după ce a construit rând pe rând secțiile unității, medicul s-a pomenit scos în stradă în pragul bătrâneții. Locuia într-o casă lipită de spitalul vechi și obișnuia să dea consultații chiar și după pensionare. Însă comuniștii au naționalizat casa și l-au trimis pe medic să locuiască într-o clădire veche, dărăpănată.
Aflând de situația medicului lor, meseriașii din Târgu-Jiu – zugravi, zidari, tâmplari – și-au luat uneltele și au bătut la ușa bătrânului medic.
"Măi băieți, vă mulțumesc, dar ați venit degeaba, eu nu am bani pentru repararea casei". Meseriașii au cerut doar cheile locuinței și, după scurt timp, casa era ca nouă. Au refuzat să ia vreun ban pe materiale sau pe munca lor. "Nici dumneavoastră, domnule doctor, nu ați luat bani de la nevoiași!".
Oamenii din Târgu Jiu vorbesc și astăzi despre Nicolae Hasnaș ca despre cel mai iubit doctor din toate timpurile.
Urmărit ani buni şi cu dosar la Securitate, dr. Nicolae Hasnaş va continua să participe la unele reuniuni ştiinţifice. A încetat din viaţă la Bucureşti, la venerabila vârstă de 91 ani, în 1966. A cerut să fie înmormântat la Târgu Jiu, alături de soția sa, lângă capela din Cimitirul ortodox. Urna funerară a fost depusă aici la 21 decembrie 1972.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
