Patriotism în formă de „T” la Forţa Civică pentru toţi cei care simt româneşte FOTOGALERIE     

Împlinirea a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România nu a fost marcată doar de societatea civilă, ci şi de un partid politic. Forţa Civică Botoşani a împărţit vineri cocarde tricolore în formă de „T”, preşedintele judeţean Cristian Roman precizând că litera vine de la cuvântul „Ţară”, dar şi de la regiunea Transnistria.

 


Simţi româneşte? Atunci poartă o cocardă

„V-am invitat să purtaţi aceste cocarde tricolore ca semn al solidarităţii cu românii din Basarabia, Transnistria şi Maramureşul istoric. Este o campanie demarată de partidul nostru, cocarda tricoloră semn al solidarităţii între românii din ţară şi conaţionalii noştri din nordul Bucovinei, Maramureşul istoric, Transnistria sau din alte zone”, a afirmat Oana Saucă, preşedintele organizaţiei de tineret şi totodată candidat la alegerile europarlamentare.
Ea a adăugat că însemnul tricolor merită să fie purtat de toţi cei care simt româneşte, cu atât mai mult în această perioadă grea, când asupra regiunii se aşterne din nou instabilitatea, iar graniţele sunt puse sub semnul întrebării. Cocardele vor continua să fie împărţite pe toată perioada până la scrutinul pentru Parlamentul European.

Poveste cu Maria de Mangop

Doctor în istorie, celălalt candidat botoşănean la Parlamentul European de la Forţa Civică a amintit contextul în care Basarabia s-a unit cu România.
„Sfatul Ţării de la Chişinău, cu o majoritate covârşitoare, doar trei deputaţi au fost împotrivă, a votat alipirea Basarabiei la România. Sigur, cu nişte condiţii. Speranţa mea este că aniversarea celor o sută de ani de la Unirea Basarabiei ne va regăsi într-un singur stat, Basarabia să redevină pământ românesc”, a afirmat profesorul Daniel Botezatu.
Plecând de la conflictul din Peninsula Crimeea, liderul municipal de la Forţa Civică Botoşani a menţionat că în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, o parte a teritoriului mult disputat acum aparţinea atunci statului moldovean. A doua soţie a domnitorului, Maria de Mangop, era moştenitoarea Principatului de Mangop din Crimeea şi l-a adus ca zestre la căsătorie. Astăzi există în Crimeea o însemnată minoritate românească, estimată la 5% din populaţia peninsulei. (S.B.)
VEZI ŞI:
 Lacrimi pentru Basarabia! Lampioane tricolore lansate de tineri, foşti militari şi-un ex-primar FOTOGALERIE
[[galerie-foto]]
CITEŞTE ŞI:
 O doctoriţă de 30 de ani şi un profesor-doctor, ambii din Botoşani, candidaţi la europarlamentare